Bolile care pot fi tratate cu celule stem recoltate la naștere din placentă

2 martie 2024   Tratamente

O bancă de celule stem din România, prezentă în alte șapte țări din Europa Centrală și de Est, anunță o creștere de peste 285% a numărului de unități eliberate în 2023 la nivelul întregului grup, față de 2022.

O mare parte din unități au fost eliberate pentru a fi folosite în tratarea tulburărilor de spectru autist, dar și pentru AVC, boli hemato-oncologice, paralizie cerebrală, leziuni ale creierului sau ale coloanei. Copiii sunt principalii pacienți tratați - 56% dintre toate unitățile eliberate.

Celulele stem recoltate la naștere din placentă, sânge și țesut ombilical au indicație standardizată de utilizare, în prezent, pentru peste 85 de boli grave, printre care anumite leucemii, limfoame sau mieloame, scleroza multiplă, anumite tulburări metabolice, sau anemii. Aceste celule au și un puternic efect regenerativ, motiv pentru care în 2023 pacienții le-au utilizat pentru afecțuni precum AVC, boli hemoto-oncologice, paralizie cerebrală, leziuni ale creierului sau ale coloanei, scleroza laterală amiotrofică, dar și Alzheimer sau tumori cerebrale.

În fiecare an cresc și indicațiile de tratament pentru care sunt eliberate probele, ”2023 este al doilea an consecutiv în care cererea de terapii cu celule stem recoltate la naștere a crescut exponențial. Până în acest moment peste 85 de afecțiuni sunt deja tratate cu succes folosind celule stem recoltate la naștere din placentă, sânge și cordonul ombilical. Sunt peste 1.000 de studii clinice în desfășurare pentru a explora potențialul terapeutic al acestor celule în cazul altor afecțiuni, iar medicii estimează că, până în 2030, FDA ar putea aproba între 30 și 50 de noi terapii celulare”, explică Dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical bancă de celule stem.

Placenta conține cea mai mare cantitate și varietate de celule stem, iar acest lucru este un factor esențial în administrarea terapeutică cu succes. Acest organ temporar conține inclusiv celule imuno-evazive, cu exprimare redusă sau chiar zero a markerilor de compatibilitate HLA, facilitând astfel utilizarea lor pentru orice membru al familiei.  ”În ceea ce privește categoriile de vârstă de pacienți pentru care au fost eliberate probe, cei mai mulți dintre aceștia sunt copii – 56%. Apoi, 32% din unități au fost administrate adulților, 12% vârstnicilor. Vedem însă că probele sunt accesate și în cazul rudelor copiilor de la care au fost recoltate, inclusiv adulți, datorită beneficiilor oferite de celulele imuno-evazive”, a completat Dr. Bogdan Coltor.

Mai multe