Testul cu mingea de tenis poate fi un indicator util al riscului de demență

Un neurolog a explicat cum acest test ar putea arăta o legătură între mâinile tale și mintea ta, iar oamenii pot încerca singuri acasă acest test folosind o minge de tenis.

Poți încerca să identifici unul dintre semnele timpurii ale demenței făcând un test care implică doar o minge de tenis și să-ți folosești mâinile. Câteva minute petrecute făcând acest test ar putea scoate la iveală informații esențiale despre starea sănătății tale cognitive.

Există o legătură între forța mânii și demență, de aceea testarea prizei mâinii poate fi relevantă pentru un diagnsotic timpuriu. Foto: Shutterstock. 

Cercetările au arătat că o forță slabă a prizei mâinii este corelată cu riscuri mai mari de declin mental și de dezvoltare a unor afecțiuni precum demența. Deși această evaluare realizată acasă nu poate diagnostica definitiv demența sau alte probleme neurologice, ea oferă un „indicator” distinct care îi ajută pe specialiști să recunoască momentul în care ceva pare să nu fie în regulă.

Cunoscutul medic Dr. Baibing Chen,  neurolog și epileptolog arată într-un clip postat pe Instagram, că acest test al mâinii scoate la iveală o legătură „inseparabilă” între sănătatea cognitivă și forța fizică, potrivit Mirror.

El a spus: „Unul dintre cei mai simpli și mai puternici indicatori fizici ai îmbătrânirii creierului și ai riscului tău viitor de demență este forța prizei mâinii. Asta nu înseamnă că forța prizei tale poate însemna un diagnostic de demență și nici că mâinile slabe cauzează demența, ci că forța prizei este „un simptom” care arată cât de bine comunică creierul și corpul tău.

Creierul tău trebuie să coordoneze nervii, mușchii, senzațiile, sincronizarea și fluxul sanguin doar pentru a strânge mâna, iar atunci când acest sistem nu este suficient de puternic, reflectă adesea o reziliență generală mai scăzută a creierului.”

„Ceea ce este interesant este că modificările de forță pot apărea treptat și aproape neobservat în timp. În unele tipuri de demență, în special demența vasculară sau boala cu corpi Lewy, modificările motorii precum slăbirea forței sau încetinirea mișcărilor pot apărea devreme. În Alzheimer, însă, problemele de memorie apar de obicei primele.

Boli diferite, tipare diferite, dar forța prizei mâinii reflectă în continuare starea generală a sănătății creierului la nivelul populației. În cabinetul meu, pacienții nu vin spunând «am priza mâinii slabă». Ei spun lucruri precum «îmi scapă obiectele mai des», «mâinile îmi obosesc mai repede» sau «mă simt mai lent când fac lucruri obișnuite».”

Dr. Bing a subliniat că lucrul esențial este „să nu intri în panică și să nu devii obsedat” dacă recunoști unele dintre aceste semne la tine. El a accentuat: „Mulți oameni cu forță slabă a prizei nu dezvoltă niciodată demență.”

Cum îți poți testa forța prizei mâinii acasă

Poți cumpăra echipamente speciale pentru a-ți măsura forța prizei mâinii, dar nu este nevoie să cheltuiești sume mari. O alternativă simplă, făcută acasă, cu o minge de tenis sau o minge antistres este suficient de bună pentru acest test.

1. Așază-te confortabil, cu o postură corectă (picioarele pe podea, spatele drept) și întinde brațul înainte.
2. Strânge mingea în mână cu forța maximă.
3. Încearcă să menții cea mai puternică strângere timp de 15–30 de secunde.
4. Repetă exercițiul de trei ori cu fiecare mână și notează cât timp reușești să menții strângerea.

Astfel, poți urmări în timp evoluția forței tale de prindere. În mod obișnuit, forța prizei este măsurată cu un dinamometru de mână și, deși valorile exacte diferă în funcție de vârstă și sex, unele studii sugerează că pragurile critice asociate cu un risc crescut de mortalitate și probleme cognitive sunt de aproximativ 22 kg pentru bărbați și 14 kg pentru femei.

Dovezi și concluzii-cheie

Studii ample, precum cel realizat pe peste 190.000 de adulți din baza de date UK Biobank, au descoperit că atunci când forța prizei scade cu cinci kilograme, riscul de a dezvolta demență crește cu 12% până la 20%. O forță slabă a prizei în perioada de vârstă mijlocie (40–70 de ani) este frecvent asociată cu deteriorarea cognitivă apărută la aproximativ zece ani distanță, ceea ce sugerează că poate fi un semn de avertizare timpuriu, înainte ca problemele de memorie să devină evidente.

Această legătură este deosebit de puternică în cazul demenței vasculare, unde scăderea forței musculare este adesea asociată cu semne ale bolii vaselor mici din creier. S-a demonstrat că persoanele aflate în cele mai slabe 20% din punctul de vedere al forței prizei au un risc cu până la 72% mai mare de a dezvolta demență comparativ cu cele din categoria cea mai puternică.

Care sunt simptomele demenței?

Numărul persoanelor cu demență este în creștere deoarece oamenii trăiesc mai mult. 

Potrivit medicilor, semnele timpurii comune ale demenței includ: pierderi de memorie, dificultăți de concentrare, dificultăți în a desfășura activități zilnice obișnuite, cum ar fi să te încurci la plăți atunci când faci cumpărături, probleme în a urmări o conversație sau în a găsi cuvintele potrivite, confuzie legată de timp și loc, schimbări de dispoziție.

Surse: Express