Studiu: Ce boală hepatică dublează riscul de infarct?

„Nu este doar o afecțiune a ficatului, ci și un marker important al riscului de boli cardiovasculare”, spune unul dintre autorii studiului.

Ficatul joacă un rol esențial în buna funcționare a organismului, potrivit Cleveland Clinic. Principala lui responsabilitate este filtrarea substanțelor nocive și a deșeurilor din sânge, peste 950 de litri în fiecare zi. De asemenea, are un rol important în reglarea coagulării sângelui și în menținerea nivelului stabil al glucozei. Însă o nouă cercetare, publicată recent în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology, sugerează că ficatul ar putea avea un impact și mai mare asupra altor sisteme din corpul tău.

La unele persoane, o mică acumulare de grăsime în ficat poate să nu provoace probleme. Însă, potrivit American Liver Foundation, țesutul gras poate duce la complicații atunci când reprezintă mai mult de 5% până la 10% din greutatea ficatului. Acesta este pragul pentru diagnosticul de „ficat gras” și poate duce la steatoză hepatică, cunoscută și sub numele de boală hepatică grasă.

Legătura dintre ficat și arterele coronare

Această afecțiune poate semnala și alte probleme de sănătate, în special la nivelul inimii. Cercetările anterioare au asociat deja boala ficatului gras cu bolile cardiovasculare, însă noile date explică mai clar această legătură.

Noul studiu, realizat de o amplă echipă internațională de cercetători din domenii precum radiologia, cardiologia și gastroenterologia, a analizat datele a 3.637 de adulți din Statele Unite. Toți participanții erau evaluați pentru dureri toracice stabile, adică disconfort care apare constant în timpul activității fizice și se ameliorează în repaus. Vârsta medie a pacienților era de 60 de ani și niciunul nu avea antecedente de probleme cardiovasculare.

Folosind angiografia coronariană prin tomografie computerizată (CCTA), un tip specializat de CT cardiac, cercetătorii au examinat atât arterele coronare, cât și ficatul participanților. Potrivit unui comunicat al Harvard Medical School, scanările „au surprins atât arterele coronare, cât și porțiuni ale ficatului, permițând echipei să evalueze simultan placa coronariană și să detecteze boala ficatului gras”.

Cercetătorii au descoperit că 929 de pacienți (25,5%) aveau boală hepatică grasă. Aceste persoane aveau șanse mai mari să fie bărbați, reprezentând 55,2% dintre cei afectați și tindeau să fie puțin mai tineri decât media generală a studiului. Participanții cu ficat gras aveau, de asemenea, aproape dublu risc de diabet și semnificativ mai multă placă în artere. Cercetătorii au identificat aproximativ 15% mai multă placă în total și cu 24% mai multă placă necalcificată periculoasă.

Ce consecințe există?

Placa necalcificată se poate acumula în artere, iar cercetătorii spun că aceste depozite sunt „vulnerabile” la rupere, ceea ce poate declanșa un infarct.

După o perioadă de monitorizare de doi ani, cercetătorii au constatat că 4,1% dintre pacienții cu boală hepatică grasă au suferit un eveniment cardiovascular major, precum:

• infarct;
• spitalizare pentru dureri toracice severe;
• deces.

Aceasta este aproape dublu față de rata observată la persoanele fără boală hepatică grasă, unde procentul a fost de 2,5%.

„După ajustarea pentru factorii de risc cardiovascular, obezitate și gradul de blocare a arterelor, boala ficatului gras a fost asociată cu un risc cu 69% mai mare de evenimente cardiace grave”, se arată în comunicatul Harvard Medical School.

În concluzie, studiul sugerează că boala ficatului gras poate indica un risc mai mare de infarct deoarece este asociată cu o cantitate mai mare de placă instabilă în artere. Autorii spun și că scanările ar putea ajuta la identificarea mai timpurie a pacienților cu risc crescut, numind această metodă imagistică „o abordare mai sensibilă” pentru detectarea riscului și monitorizarea răspunsului la tratament.

Comunicatul Harvard precizează însă că recomandarea nu este efectuarea tomografiilor „doar” pentru evaluarea ficatului gras.

Deși boala ficatului gras este frecventă, stilul de viață poate face o mare diferență. Menținerea unei greutăți sănătoase, exercițiile fizice regulate, alimentația echilibrată și controlul tensiunii arteriale și al colesterolului pot ajuta la reducerea riscului atât de boală hepatică grasă, cât și de complicații cardiace.

Sursa: The Healthy