Dr. Anca Vișan: Când se poate practica trezirea pacientului în timpul operației

Anestezia este specializarea fără de care nu s-ar putea realiza nicio operație. Despre care sunt riscurile care le presupune anestezia și în ce constă pregătirea dinaintea intervenției chirurgicale am vorbit cu doamna doctor Anca Vișan, singurul medic din Europa de Est care poate trezi un pacient în timpul operației.

Dr. Anca Vişan. Foto: Brain Institute

Click! Sănătate: De ce ați ales specializarea ATI și neuro-anestezie?

Dr. Anca Vișan: A fost o întâmplare. Eu aș fi vrut să aleg cardiologie, dar atunci când am dat eu rezidențiatul eram o generație care trebuia să facă anul de stagiu și, în ultimul moment, am fost anunțați că în 3 săptămâni putem participa și la noi la rezidențiat. Bineînțeles că am încercat să mă pregătesc în aceste 3 săptămâni, dar cert e că nu am reușit să prind specializarea cardiologie. Exact în fața mea s-a terminat ultimul loc și probabil că a fost un semn că trebuia să fac altceva. Am întrebat-o pe nașa mea, medic ginecolog, ce să aleg, deoarece nu îmi doream altceva și ea a spus că cel mai bine pentru mine, așa cum mă cunoaște ea, e să fac anestezie și terapie intensivă. Nu regret și cred că dacă ar fi trebuit să aleg a doua oară, aș alege strict acest domeniu. Și neuro-anestezia a fost o întâmplare. În perioada rezidențiatului nu am făcut deloc neuro-anestezie, dar după specializare m-am angajat într-un spital privat și chiar în prima lună m-am întâlnit cu doctorul Stoica (n.r. dr. Sergiu Stoica), care era venit din străinătate și nu avea anestezist. Ne-am hotărât să lucrăm împreună, deși eu nu știam despre ce este vorba. Am început să citesc, să merg la congrese, să mă instruiesc singură, să văd cum se procedează în afară și a început să-mi placă foarte mult.

Click! Sănătate: Ce presupune neuro-anestezia și tehnica „awake brain surgery“?

Dr. Anca Vișan: Neuro-anestezia este foarte complexă și este diferită de alte feluri de anestezii, deoarece la ora actuală există un acord în lume care stabilește că aceasta trebuie realizată doar intravenos, fiind mult mai adecvată acestui tip de intervenții chirurgicale. „Awake brain surgery“, adică trezirea pacientului în timpul operației este o ramură mică a neuro-anesteziei. Nu se face la toți pacienții, deoarece nu se pretează și nici nu-i ajută. Se realizează în cadrul intervențiilor asupra unor tumori care nu sunt evidențiate față de structura creierului. Tumorile sunt foarte diferite din punct de vedere macroscopic. Unele sunt diferențiate și arată complet diferit față de restul creierului și știi când trebuie să te oprești. În schimb, la tumorile care sunt infiltrative, acestea sunt foarte asemănătoare cu structura normală a creierului. Chirugul, când se uită prin microscop, nu poate să vadă delimitarea clară între țesutul tumoral și cel sănătos. Contează și zona unde se dezvoltă tumorile, mai exact dacă este una în care se află funcții de vorbire sau de înțelegere a vorbirii sau altele care coordonează funcții fără de care noi nu ne putem desfășura activitatea în mod normal. Dacă chirurgul nu ar folosi această tehnică, ar exista posibilitatea să intre într-o zonă funcțională și atunci pacientul ar rămâne cu sechele semnificative sau tumora nu ar fi îndepărtată în totalitate. Prin procedura „awake brain surgery“, reușim să trezim pacientul în timpul operației, după ce a fost expusă zona respectivă. Datorită tehnicilor pe care le utilizăm, a substanțelor folosite, precum și a pregătirii psihologice pe care o facem înainte, pacientul nu simte nimic, nu-l doare, nu se teme, e chiar bine dispus. În acest timp, el colaborează cu noi. Chirurgul folosește un aparat care stimulează electric țesuturile și astfel se delimitează zona sănătoasă de cea afectată. În momentul în care curentează o zonă care nu este tumorală ci, dimpotrivă, este implicată în diverse funcții, atunci se oprește brusc fie vorbirea, fie mișcarea și astfel știm că este o zonă care trebuie lăsată în pace.

Click! Sănătate: Ce substanțe se folosesc în anestezie?

Dr. Anca Vișan: Înainte de operație se administrează pacientului un anxiolitic care are darul de a-l face să aibă amnezia evenimentelor ulterioare. Chiar dacă el pare treaz, acest medicament îl face să nu-și mai aducă aminte nimic din momentul în care pleacă din salon până când se trezește din anestezie. Apoi se administrează un amestec de anestezice și analgezice. Pacientul trebuie monitorizat pentru ca medicul să știe cât de profund doarme. Dozele care se administrează sunt diferite, în funcție de sex, greutate, vârstă, înălțime, patologii asociate (alte boli de care suferă) și alți factori. Nu există o anestezie generală la toată lumea, ci ea se particularizează de la caz la caz. Suntem unici și fiecare din noi are doza noastră de anestezic. Nu e ca și cum am intra într-o gaură neagră, din care nu știm dacă vom mai ieși sau nu. Dimpotrivă, medicul anestezist trebuie să știe să-și monitorizeze pacientul, să știe exact ce se întâmplă cu inima, cu plămânii și cu creierul. Așa, chirurgul își va putea desfășura activitatea în condiții sigure.

Citeşte şi: Medic: investim în sănătatea cognitivă cu fiecare pagină citită

Click! Sănătate: Cum se stabilește dacă o persoană are alergie la o anumită substanță folosită în anestezie?

Dr. Anca Vișan: Cu câteva zile înainte de intervenția chirurgicală se realizează un interviu pre-anestezic între medic și fiecare pacient în parte. Are loc o discuție foarte largă, în ceea ce privește patologia pacientului și ce intervenții a mai avut înainte, ce antecedente fiziologice are fiecare și,  printre întrebări, există și o grilă specială care se referă la alergii. Noi specificăm ce substanțe sunt folosite și întrebăm dacă a avut probleme la anesteziile anterioare și care anume. Dacă se știe allergic, atunci se ocolește substanța respectivă, existând mereu alternative. În schimb, dacă nu a mai fost anesteziat anterior și nu se știe alergic la vreo substanță, atunci se fac teste subcutanate și acestea relevă dacă există vreo alergie sau nu. Mai mult decât atât, la toți pacienții, eu utilizez medicamente antialergice pentru că este o măsură de siguranță pe care o consider necesară. E mai bine să prevezi toate complicațiile care s-ar putea întâmpla în timpul sau după anestezie. Chiar și așa, cu maximum de măsuri de siguranță luate, tot am avut 2 sau 3 șocuri anafilactice de tratat.

Click! Sănătate: Există o anumită categorie de persoane mai sensibilă la anestezie?

Dr. Anca Vișan: Bineînțeles, mai exact copiii foarte mici. Pentru mine, cel mai delicat subiect este pacientul sub 4-6 luni. Cu cât este mai mic copilașul, cu atât este predispus la complicații, mai ales că rinichii, ficatul, sistemele și organele lui nu sunt într-o stare de maturitate completă. Sunt extrem de fragili și li se pot întâmpla multe lucruri. Nu-i putem privi ca pe niște oameni mici, cărora le dai doze mai mici. Mai există o categorie, pacienții foarte în vârstă cu multe boli. Am avut pacienți și peste 100 de ani, dar chiar și așa, cei peste 100 de ani pot să aibă o stare bună de sănătate, bineînțeles cu anumite rezerve. Îi putem menționa și pe cei care au boli grave de inimă, de ficat, de rinichi, chiar dacă nu sunt în vârstă. Aceștia sunt foarte delicați și pot avea oricând complicații. Tocmai de aceea eu consider că anesteziștii sunt esențiali chirurgilor, deoarece noi trebuie să-i lăsăm să se concentreze pe intervenția chirurgicală pe care o au de făcut, nu trebuie să aibă alte griji și să se gândească la alte boli pe care le are pacientul. Aceasta este sarcina mea, mai ales că în domeniul neuro-chirurgiei timpul este limitat. Creierul nu rămâne la fel în timpul operației, el se poate umfla și atunci chirurgul nu mai vede ce are de făcut sau poate apărea o sângerare abundentă. Pentru a nu apărea complicații după operație, ne interesăm la interviul pre-anestezic în ceea ce privește toate bolile asociate, dacă și le cunoaște și cât de bine sunt acestea tratate. Îl trimitem la consult, instituim tratamente astfel încât pacientul să fie optimizat pe toate liniile. Dacă nu ar sta așa lucrurile, pacientul riscă să facă infarct, să aibă insuficiență hepatică sau chiar să intre în comă. Medicul anestezist ar trebui să urmărească pacientul pe toată perioada internării, nu doar cât stă la terapie intensivă.

CV

Absolventă a Facultății de Medicină Generală UMF „Carol Davila” din București;

Medic primar anestezie și terapie intensivă;

Peste 1000 de operații neurochirurgicale efectuate.