O afecțiune osoasă silențioasă afectează 40% dintre adulți. Ce este?

Aproximativ 40% dintre adulții din întreaga lume sunt afectați de osteopenie: o pierdere a densității minerale osoase.

Această afecțiune este extrem de frecventă, în special la femeile aflate la menopauză și la persoanele în vârstă. Se estimează că, anual, în Marea Britanie au loc peste 500.000 de fracturi cauzate de densitatea osoasă scăzută.

Osteopenia nu provoacă de obicei simptome și se dezvoltă în tăcere, în timp.

Mulți oameni nici măcar nu știu că au această afecțiune până când nu suferă o fractură sau nu fac un test de densitate osoasă, recomandat de regulă din cauza unor factori de risc precum vârsta sau menopauza. Acest lucru face din osteopenie o problemă importantă de sănătate publică.

Osul este un țesut dinamic care se reînnoiește continuu printr-un proces numit remodelare osoasă. În timpul acestui proces, osul vechi este descompus (resorbție), iar osul nou este format (formare). La începutul vieții adulte, acest proces este echilibrat, astfel încât resorbția osoasă este egală cu formarea osoasă.

Fragilizarea oaselor este un proces de durată, care afectează întregul schelet. Foto: Shutterstock. 

Masa osoasă atinge de obicei un maxim între mijlocul anilor 20 și începutul anilor 30. După această perioadă, pierderea osoasă începe treptat să depășească formarea de os nou. În timp, acest lucru duce la reducerea densității osoase.

Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru pierderea osoasă. Dar există și alți factori care pot accelera procesul.

De exemplu, schimbările hormonale, în special scăderea nivelului de estrogen după menopauză, pot crește semnificativ degradarea osoasă. Acest lucru se întâmplă deoarece estrogenul ajută la protejarea oaselor prin încetinirea procesului natural de degradare osoasă.

Aproximativ una din două femei de peste 50 de ani va suferi o fractură de fragilitate. Activitatea fizică regulată este asociată cu o densitate minerală osoasă mai bună.

Stilul de viață joacă și el un rol important. Fumatul, consumul excesiv de alcool și lipsa activității fizice pot contribui în timp la slăbirea oaselor. Alimentația este la fel de importantă. Un aport insuficient de calciu și un nivel scăzut de vitamina D pot limita capacitatea organismului de a construi și menține oase puternice.

Anumite medicamente, în special utilizarea pe termen lung a steroizilor, precum și afecțiuni care afectează nivelurile hormonale sau absorbția nutrienților (cum ar fi boala Crohn sau boala celiacă), pot crește și mai mult riscul.

Depistarea timpurie a osteopeniei este esențială. Astfel, tu și medicii puteți lua măsuri pentru a reduce riscul de fracturi și pentru a preveni progresia osteopeniei către osteoporoză, unde pierderea osoasă este mai avansată, iar riscul de fracturi este semnificativ mai mare.

Densitatea minerală osoasă este măsurată în mod obișnuit printr-o scanare DXA (absorptiometrie duală cu raze X). Acesta este un tip de radiografie cu doză mică folosit pentru a evalua rezistența oaselor.

Rezultatele sunt de obicei exprimate sub forma unui scor T, care compară densitatea osoasă a pacientului cu cea a unui adult tânăr sănătos. Un scor T între –1,0 și –2,5 indică osteopenie, în timp ce un scor sub –2,5 îndeplinește criteriile de diagnostic pentru osteoporoză.

Gestionarea osteopeniei se concentrează, de regulă, pe încetinirea sau prevenirea pierderii osoase suplimentare și pe reducerea riscului de fracturi.

Acest lucru implică schimbări ale stilului de viață (cum ar fi evitarea fumatului, limitarea consumului de alcool sau menținerea unei greutăți sănătoase), sprijin nutrițional și, în unele cazuri, tratament medicamentos.

Exercițiile cu susținerea greutății corporale, precum mersul pe jos, dansul sau joggingul, stimulează formarea osoasă prin solicitarea scheletului. Antrenamentele de rezistență pot întări suplimentar oasele și mușchii.

Cercetările arată că activitatea fizică regulată este asociată cu îmbunătățirea densității minerale osoase și poate reduce riscul de osteoporoză. Exercițiile precum Tai Chi îmbunătățesc și echilibrul și forța musculară, reducând riscul de căderi care ar putea duce la fracturi.

Un aport suficient de calciu susține, de asemenea, structura osoasă, iar vitamina D ajută organismul să absoarbă eficient calciul.

Alimente precum produsele lactate, legumele cu frunze verzi și produsele fortificate sunt surse alimentare comune. Suplimentele pot fi recomandate atunci când aportul alimentar este insuficient. În Marea Britanie, deficitul de vitamina D este relativ frecvent, astfel că suplimentarea este adesea recomandată.

Nu toate persoanele cu osteopenie au nevoie de tratament medicamentos. În schimb, medicii folosesc adesea un instrument de evaluare a riscului de fractură pentru a estima probabilitatea unei fracturi în următorii zece ani, pe baza vârstei, densității minerale osoase, utilizării steroizilor și a altor factori de risc.

Dacă riscul de fractură este ridicat sau dacă persoana a suferit deja o fractură de fragilitate, pot fi recomandate medicamente. Acestea pot include medicamente antiresorbtive, care încetinesc degradarea osoasă și ajută la menținerea densității osoase.

Astfel de tratamente sunt folosite mai frecvent în osteoporoză, dar pot fi benefice și pentru pacienții cu osteopenie care prezintă risc crescut.

Osteopenia nu ar trebui privită doar ca o formă ușoară sau incipientă de osteoporoză, ci mai degrabă ca un semnal de avertizare și un moment de intervenție. Progresia de la osteopenie la osteoporoză nu este inevitabilă.

Dovezile sugerează că depistarea timpurie și schimbările țintite ale stilului de viață pot menține sănătatea oaselor, pot încetini semnificativ pierderea osoasă și pot reduce riscul de apariție a osteoporozei mai târziu în viață.

În unele cazuri, densitatea osoasă poate chiar să se îmbunătățească prin tratament adecvat și ajustări ale stilului de viață.Însă prevenția necesită o perspectivă pe termen lung.Sănătatea oaselor reflectă influențele cumulative ale sănătății și stilului tău de viață de-a lungul întregii vieți, inclusiv alimentația, nivelul de activitate fizică și schimbările hormonale prin care ai trecut.

Menținerea unor obiceiuri sănătoase în timp rămâne cea mai eficientă strategie pentru protejarea rezistenței osoase.

Sursa: Science alert