Nu dormi 8 ore pe noapte? Iată ce se întâmplă cu tensiunea arterială!

Somnul oferă corpului o perioadă de odihnă pentru a se repara și reîncărca. În timpul somnului, organismul elimină deșeuri, repară țesuturi, întărește imunitatea și reglează hormonii importanți pentru creștere și recuperare.

Unul dintre procesele vitale este scăderea naturală a tensiunii pe timp de noapte, numită „scădere nocturnă”, care reduce presiunea asupra sistemului cardiovascular și îl ajută să se repare.

Lipsa sopmnului poate deveni o problemă serioasă de sănătate. Foto: Shutterstock. 

Pe termen lung, lipsa somnului poate contribui la hipertensiune și la complicații grave precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.

Cauzele principale

Perturbarea ritmului circadian.  Tensiunea urmează un ciclu de 24 de ore. Noaptea, melatonina ajută la inducerea somnului și relaxează vasele (vasodilatație). Lipsa somnului reduce secreția de melatonină și efectul de scădere a tensiunii.

Dezechilibre hormonale. Lipsa somnului perturbă balanța dintre melatonină și cortizol. Excesul de cortizol activează răspunsul „luptă sau fugi”, ceea ce îngustează vasele (vasoconstricție) și ridică tensiunea.

Un studiu din 2023 pe 66.122 de adulți a arătat că cei care dormeau sub 6 ore pe noapte aveau un risc cu 10% mai mare de hipertensiune față de cei care dormeau 7–8 ore.

Cei cu dificultăți de adormire sau menținere a somnului aveau un risc cu 28% mai mare.

Există și o serie de tulburări de somn asociate cu hipertensiunea, care pot deveni probleme de sănătate serioase.

Insomnia presupune probleme persistente de adormire sau menținere a somnului; când durata e sub 6 ore, riscul de hipertensiune e de 4 ori mai mare.

Apneea de somn înseamnă opriri repetate ale respirației care scad oxigenul și declanșează vasoconstricție prin norepinefrină.

Narcolepsia reprezintă somnolență diurnă necontrolată și atacuri bruște de somn; ~44% dintre pacienți au hipertensiune.

Sindromul picioarelor neliniștite constă în necesitatea irezistibilă de a mișca picioarele, activând intermitent sistemul nervos simpatic.

Tulburarea de somn cauzată de munca în schimburi presupune dereglarea ritmului zi/noapte, combinată cu somn mai mic 6 ore, lucru care dublează riscul de hipertensiune.

Pe lângă lipsa de somn, factori tradiționali cresc vulnerabilitatea sunt obezitatea, vârsta înaintată, istoricul familial de hipertensiune, o dietă bogată în sodiu și săracă în potasiu, sedentarismul, consum ridicat de alcool, fumatul.

Cum îți poți corecta obiceiurile de somn

Lipsa de somn e un risc ce poate fi corectat prin-o igienă a somnului respectată zilnic:

1.  Menține un program constant (culcare și trezire la aceeași oră, inclusiv în weekend).

2.  Creează un mediu ideal (liniște, răcoare, întuneric).

3.  Evită stimulentele înainte de somn (electronice, cofeină, nicotină).

4.  Creează o rutină de relaxare (lectură, baie caldă, întinderi ușoare, muzică liniștitoare).

5.  Evită mesele și lichidele cu 2–3 ore înainte de culcare; evită alcoolul.

În mod normal, adulții ar trebui să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte. Dormitul sub 7 ore în mod constant poate cauza probleme și necesită evaluare. Consultă un specialist dacă problemele de somn persistă peste 3 luni și îți afectează viața zilnică.

Sursa: Very Well