De ce provoacă colita ulcerativă scaune cu sânge?
Dacă trăiești cu colită ulcerativă (CU), să vezi sânge în toaletă poate fi alarmant. Te poți întreba dacă este vorba despre o recădere a bolii, dacă ai mâncat ceva care ți-a agravat simptomele sau dacă trebuie să îți suni imediat medicul.
Foto: Shutterstock
Deși prezența sângelui în scaun este frecventă în colita ulcerativă din cauza inflamației, ea necesită atenție. Iată de ce poți observa sânge în timpul scaunelor atunci când ai o boală inflamatorie intestinală precum colita ulcerativă, ce poți face pentru a gestiona afecțiunea și când trebuie să ceri asistență medicală imediată.
De ce provoacă colita ulcerativă sângerări
Colita ulcerativă este o afecțiune inflamatorie care afectează colonul (intestinul gros). În această boală, inflamația este de obicei continuă și începe, în general, la nivelul rectului, extinzându-se apoi spre porțiunile superioare ale colonului.
Inflamația poate face mucoasa colonului mai fragilă și mai ușor de lezat. Aceasta erodează zonele afectate și determină apariția unor răni deschise (ulcerații) în mucoasa intestinului gros sau a rectului. Aceste ulcerații pot face ca sângele și mucusul să apară în scaun.
Cum poate arăta scaunul cu sânge în colita ulcerativă
Sângele nu arată întotdeauna la fel în toaletă. În bolile inflamatorii intestinale, aspectul sângerării poate varia în funcție de locul din care provine.
În colita ulcerativă, sângerarea provine din rect sau colon, astfel că sângele are, de obicei, o culoare roșu-aprins. Un scaun închis la culoare sau negru poate indica o sângerare situată mai sus în tractul digestiv.
Sângele provenit din rect sau din partea inferioară a colonului poate acoperi suprafața scaunului sau poate fi amestecat cu acesta. De asemenea, este posibil să observi sânge doar atunci când te ștergi, un aspect despre care medicii întreabă frecvent atunci când încearcă să înțeleagă cauza sângerării rectale.
Poți observa sânge în scaun și din alte cauze care nu au legătură cu colita ulcerativă, inclusiv din cauza hemoroizilor sau a fisurilor anale.
Când trebuie să ceri ajutor medical
Anumite tipare de sângerare și anumite simptome trebuie tratate ca urgențe. Contactează imediat medicul dacă ai:
- diaree abundentă și persistentă;
- sânge care se scurge din anus împreună cu cheaguri de sânge în scaun;
- durere constantă însoțită de febră mare.
Sângerarea rectală necesită, de asemenea, evaluare urgentă dacă este abundentă, nu se oprește sau este însoțită de dureri severe ori amețeli.
Totuși, ar trebui să îți contactezi medicul chiar și atunci când bănuiești că sângerarea are o altă cauză, precum hemoroizii, sau dacă aceasta este ușoară.
Nu ezita să oferi detalii. Medicul poate dori să știe:
- cât de des observi sânge în scaun;
- dacă fiecare scaun este însoțit de sângerare;
- dacă sângele apare doar pe hârtia igienică;
- ce culoare are scaunul;
- dacă ai și alte simptome, precum dureri abdominale, diaree sau febră.
De asemenea, te poate ajuta să urmărești cât de des apar simptomele și cât de severe sunt, pentru a putea împărtăși aceste informații medicului.
Ce investigații pot fi necesare
Dacă ai scaune cu sânge și există suspiciunea de colită ulcerativă sau dacă ai fost deja diagnosticat, dar simptomele tale se modifică sau se agravează, medicul poate recomanda mai multe investigații.
Analizele de sânge pot ajuta la depistarea anemiei, care poate apărea ca urmare a sângerărilor. Totodată, acestea pot evidenția semne de inflamație.
Analizele de scaun pot fi folosite pentru a verifica existența altor probleme gastrointestinale, precum infecțiile, care ar putea provoca simptomele.
Colonoscopia îi permite medicului să observe inflamația și poate include prelevarea unor biopsii pentru confirmarea diagnosticului de colită ulcerativă.
Tratamentul sângerărilor asociate colitei ulcerative
Sângerările cauzate de inflamația din colita ulcerativă sunt tratate, în general, prin controlul inflamației, ceea ce poate necesita modificarea tratamentului medicamentos.
În cazul proctitei ulcerative ușoare sau moderate (colită ulcerativă limitată la rect), ghidurile recomandă utilizarea unui preparat rectal cu 5-aminosalicilat (5-ASA) pentru inducerea remisiunii.
Medicul poate alege o altă opțiune terapeutică, în funcție de nevoile tale, de locul din care pare să provină sângerarea și de alte simptome pe care le ai.
Dacă sângerarea este ușoară, concentrează-te pe măsurile de bază:
- hidratează-te corespunzător;
- menține o alimentație adecvată;
- ia medicamentele conform recomandărilor.
Aceste măsuri pot contribui la menținerea sub control a colitei ulcerative.
De asemenea, este important să fii prudent cu medicamentele fără prescripție medicală. Persoanelor cu colită ulcerativă li se recomandă să evite antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), deoarece acestea pot agrava simptomele.
Dacă simptomele tale includ semne de alarmă, precum sângerări abundente care nu se opresc, amețeli sau dureri severe, solicită imediat îngrijiri medicale.
Pot apărea sângerări în timpul remisiunii?
Colita ulcerativă poate alterna între perioade de remisiune (când simptomele dispar) și recăderi (când simptomele reapar).
Dacă observi sângerări într-o perioadă în care crezi că ești în remisiune, nu presupune că este ceva normal sau că poate fi ignorat. Dacă vezi sânge, discută cu medicul despre starea ta.
Anemia și pierderea continuă de sânge
Atunci când sângerările digestive continuă, poți avea risc de anemie, o afecțiune în care nu ai suficiente globule roșii sănătoase pentru a transporta oxigenul de care organismul tău are nevoie.
Aproximativ una din trei persoane cu boala Crohn sau colită ulcerativă suferă de anemie.
Oboseala este cel mai frecvent simptom al anemiei. Alte simptome pot include:
- amețeli;
- dureri de cap;
- mâini sau picioare reci;
- paloarea pielii;
- dificultăți de respirație.
Tratamentul anemiei depinde de gradul de activitate al colitei ulcerative. Dacă te afli în remisiune sau nu ai simptome și inflamație intestinală, poți lua suplimente de fier pe cale orală.
Dacă nu ești în remisiune sau nu tolerezi fierul administrat oral, este posibil să ai nevoie de administrare intravenoasă de fier.
Medicul poate dori să îți monitorizeze starea prin analize de sânge, inclusiv:
- hemoleucogramă completă;
- feritină serică;
- proteina C reactivă (CRP).
Recomandările actuale sugerează repetarea acestor investigații la fiecare 6-12 luni pentru persoanele aflate în remisiune sau cu boală ușoară și cel puțin la fiecare 3 luni pentru persoanele cu boală activă monitorizate în ambulatoriu.
Deoarece administrarea fierului poate fi complicată, mai ales atunci când inflamația este activă, nu începe să iei suplimente fără să discuți mai întâi cu medicul tău.
Prezența sângelui în scaun este un simptom clasic al colitei ulcerative, deoarece boala poate provoca fragilizarea și eroziunea mucoasei colonului, care sângerează mai ușor.
Dacă sângerarea este abundentă, nu se oprește sau este însoțită de dureri severe ori amețeli, solicită imediat asistență medicală.
Însă chiar dacă bănuiești că este vorba despre o cauză minoră, sângerarea rectală trebuie evaluată de un medic. Dacă sângerările continuă să apară, întreabă medicul despre investigațiile pentru depistarea anemiei și verificarea nivelului de fier, deoarece anemia este frecventă în bolile inflamatorii intestinale și este adesea legată de deficitul de fier provocat de pierderea de sânge.
Sursa: Health Central