Lipsa acestui mineral după 50 de ani poate slăbi memoria

Cu vârsta, unii nutrienți se absorb mai greu. Este şi cazul unui mineral, care este esențial pentru memorie, somn și echilibru general, mai ales după vârsta de 50 de ani.

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, organismul își schimbă modul în care utilizează anumiți nutrienți. Magneziul este unul dintre nutrienţii a căror absorbție și retenție scad treptat. Cercetările arată, de asemenea, că adulții în vârstă consumă mai puține alimente care îl conțin în mod natural, în timp ce iau mai des medicamente, care pot afecta capacitatea organismului de a-l absorbi.

Această deficiență nu trebuie neglijată, deoarece magneziul joacă un rol în buna funcționare a multor organe.

„Cercetările au demonstrat numeroasele beneficii ale magneziului pentru persoanele de peste 50 de ani, inclusiv un risc redus de fragilitate, o funcție musculară îmbunătățită, un risc scăzut de afectare cognitivă, sprijin pentru sănătatea oaselor și o calitate mai bună a somnului”, a explicat Vanessa Imus, o dieteticiană americană intervievată de revista Parade.

Ce schimbă magneziul după 50 de ani

Pe plan cardiovascular, studiile indică faptul că un aport ridicat de magneziu este asociat cu un risc mai mic de cardiopatie ischemică și accident vascular cerebral.

Pe plan metabolic, unele cercetări sugerează importanţa magneziului controlul glicemiei și al sensibilității la insulină, un factor-cheie în prevenirea diabetului de tip 2.

Un studiu din 2017 a arătat că magneziul a redus riscul de fracturi cu până la 27% la unele persoane. În schimb, aportul insuficient al acestui mineral este mai des asociat cu fragilitatea, pierderea progresivă a tonusului muscular, care crește riscul de căderi şi spitalizare.

Cel mai important, studiile epidemiologice au asociat un aport ridicat de magneziu cu un risc redus de afectare cognitivă.

Care sunt sursele de magneziu și când este recomandat ca supliment

Vanessa Imus subliniază că doza zilnică recomandată de magneziu este de 320 mg pentru femeile de peste 50 de ani și de 420 mg pentru bărbați. Sursele alimentare de magneziu: bananele, spanacul fiert, fasolea neagră, semințele de dovleac, migdalele, germenii de grâu, untul de arahide, pâinea integrală, iaurtul, avocado, ciocolata neagră.

„Persoanele a căror dietă se bazează în mare măsură pe alimente ultra-procesate sau este săracă în legume au mai multe dificultăți în a obține suficient magneziu”, adaugă dieteticianul.

Dacă vă gândiți la suplimentarea cu magneziu, ar putea fi util să discutați cu medicul dumneavoastră, „mai ales dacă suferiți de insuficiență renală, anumite afecțiuni cardiace, anumite tulburări gastrointestinale sau miastenie gravis”, explică Vanessa Imus. În plus, magneziul poate interacționa cu anumite tratamente, inclusiv cele utilizate împotriva osteoporozei, anumite antibiotice, diuretice sau inhibitori ai pompei de protoni.

Ce magneziu ar trebui ales

Formele de magneziu precum citratul, lactatul, aspartatul sau clorura par să fie mai bine absorbite. Cu toate acestea, în doze mari, pot apărea efecte secundare digestive. „Magneziul relaxează mușchii netezi ai tractului digestiv, ceea ce explică de ce cel mai frecvent efect secundar este diareea sau tulburările digestive”, explică dieteticianul. Prin urmare, ea recomandă începerea cu o doză mică și creșterea treptată a acesteia pentru a minimiza aceste efecte și a îmbunătăți toleranța.

@Shutterstock