Căscatul excesiv poate semnala o problemă de sănătate

În exces, căscatul poate semnala unele probleme de sănătate. Foto: Shutterstock

Căscatul este un reflex natural, adesea involuntar. Deși cauza precisă a acestui fenomen rămâne neclară, căscatul este asociat frecvent cu oboseala sau plictiseala. Cu toate acestea, dacă se manifestă excesiv, poate indica unele probleme medicale.

Căscatul este asociat cu oboseala sau privarea de somn. Lipsa unui program regulat de odihnă poate duce la  acumularea oboselii, care favorizează căscatul frecvent. Căscatul se produce chiar dacă nivelurile de oxigen şi dioxid de carbon sunt normale. Există o probabilitate mare să căscăm şi atunci când vedem pe cineva făcând acelaşi lucru. De asemenea, anumite medicamente utilizate pentru tratarea depresiei și anxietății, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, pot avea ca efect secundar căscatul.

Poate fi semn al unor probleme medicale

În medie, căscăm de 5-10 ori pe zi. Sunt persoane care cască de zeci de ori zilnic, iar în acest caz vorbim de căscat excesiv.

Unele studii asociază căscatul excesiv cu posibila existenţă a unor afecţiuni. Astfel, ca urmare a faptului că prin căscat se inhalează un volum mai mare de aer, poate fi vorba despre necesitatea suplimentării cu oxigen a organismului.

▬Nivelul scăzut al fierului. Când nivelul de fier este scăzut, organismul poate primi mai puțin oxigen, ceea ce poate duce la căscat frecvent ca mecanism compensator.

▬Atac de cord. Căscatul excesiv poate fi semn al atacului de cord, mai ales dacă apar şi alte simptome, precum dureri toracice, disconfort la nivelul brațului superior sau dificultăți de respirație.

▬Afecțiuni neurologice. Tulburări neurologice precum scleroza multiplă, epilepsia sau accidentele vasculare cerebrale pot declanșa căscat excesiv.

▬Insuficiență hepatică poate cauza oboseală extremă manifestată şi prin căscat.

▬Boli cerebrale. Mai rar, căscatul excesiv poate însoţi tumorile cerebrale.  

Cum se pune diagnostic 

Pentru identificarea cauzei, medicul va evalua istoricul medical al pacientului, obiceiurile de somn și tratamentele urmate. Ulterior, pot fi recomandate teste suplimentare, precum electroencefalograma (EEG), care măsoară activitatea electrică a creierului pentru a detecta tulburări neurologice precum epilepsia și imagistică prin rezonanță magnetică (IRM), care ajută la diagnosticarea afecțiunilor cerebrale, cardiace sau hepatice.

Tratarea căscatului depinde de cauza sa principală

Dacă medicamentele provoacă acest simptom, medicul poate recomanda o doză mai mică sau un alt tip de tratament. Dacă sunt implicate tulburările de somn, atunci se va trata această problemă, incluzând recomandări legate de respectarea unui program regulat de somn, evitarea cafelei, alcoolului și meselor copioase înainte de culcare și reducerea utilizării dispozitivelor electronice seara.