Salivezi excesiv? Acestea ar putea fi cauzele!
Excesul de salivă este considerat normal la copiii mici. În cazul adulţilor, salivaţia excesivă poate semnala anumite probleme de sănătate, care trebuie depistate şi tratate.
Saliva, care este secretată de glandele salivare, este formată în principal din apă (99%), săruri minerale şi proteine. Saliva are funcţii precum reglarea pH-ului oral, curăţarea mecanică a gurii şi participă la procesul de digestie a alimentelor. O producţie în exces de salivă (peste 1,5 litri pe zi) poate avea legătură cu o disfuncţie neuro-musculară, senzorială sau anatomică (motorie). Hipersalivaţia, cunoscută în termeni medicali ca sialoree, poate fi: anterioară (saliva se revarsă din gură) sau posterioară (saliva ajunge către faringe).
Când este normală
Salivarea excesivă este considerată normală până în jurul vârstei de 3 - 4 ani, având legătură cu maturizarea sistemului nervos central. Producerea de salivă în exces poate să apară în primele luni de sarcină, având legătură cu hormonii secretaţi în această perioadă (creşterea nivelului de progesteron).
Salivarea excesivă mai poate să apară în caz de stres, anxietate, purtare de aparat ortodontic sau proteze dentare, în timpul somnului (când muşchii feţei sunt mai relaxaţi), în caz de oboseală sau când se respiră pe gură.
Şi unele medicamente, precum cele antipsihotice sau unele antidepresive, pot stimula producţia de salivă.
Simptom al unor boli diverse
Sunt numeroase afecţiuni care au, printre simptome, producerea de salivă în exces. Printre acestea, se numără:
● infecţiile dentare sau bucale (aftă, gingivită, carie), inflamarea gingiilor, abcesele dentare sau alte probleme la nivelul gurii. Prezenţa bacteriilor sau a virusurilor în cavitatea bucală determină sistemul imunitar să reacţioneze prin creşterea fluxului salivar, care conţine substanţe antimicrobiene.
● boala de reflux gastro-esofagian, care apare când conţinutul acid din stomac se întoarce în esofag, poate fi însoţită şi de creşterea producţiei de salivă. Prin acest lucru, se încearcă neutralizarea acidului gastric care refluează în esofag. În acest caz, hipersalivaţia apare mai ales după mese sau noaptea. Cancerul esofagian sau cel gastric, ulcerul, amigdalita şi hernia hiatală pot creşte producţia de salivă.
● tulburări neurologice precum boala Parkinson, accidentul vascular cerebral, scleroza multiplă pot avea printre simptome hipersalivaţia.
● intoxicaţii: când ingerăm substanţe toxice, organismul încearcă să neutralizeze efectul lor distructiv, ceea ce duce la creşterea producţiei de salivă.
● unele afecţiuni endocrine (hipertiroidismul) pot influenţa producţia de salivă.
● anomalii congenitale şi malformaţii ale gurii.
Ce impact are
Salivarea excesivă creşte nevoia de a înghiţi mai des, pentru a reduce cantitatea de salivă acumulată în gură, ceea ce poate afecta calitatea vieţii. De asemenea, în timpul somnului, când deglutiţia nu are loc în mod normal, iar muşchii sunt mai relaxaţi, saliva se scurge pe pernă, ceea ce poate fi deranjant.
Totodată, hipersalivaţia poate fi însoţită şi de alte simtome precum deshidratarea (din cauza pierderii constante de salivă), tulburări de masticaţie sau de vorbire, deglutiţie lentă şi scăderea acuităţii gustului.
Cum se pune diagnosticul
Când hipersalivaţia se menţine şi nu are o cauză aparentă, când afectează calitatea vieţii, este nevoie de prezentarea la medic, care poate fi stomatolog sau specialist ORL. Medicul poate recomanda: analiza biochimică a salivei, sialometria (măsurarea fluxului salivar) şi sialendoscopia (prin care se depistează modificări morfologice sau obstrucţii la nivelul glandelor salivare).
Cum se tratează
Menţinerea unei bune igiene orale reduce complicaţiile dentare ale salivaţiei excesive, iar medicul stomatolog poate recomanda o îngrijire specială, în funcţie de problemele existente.
Se pot prescrie şi medicamente orale pentru reducerea hipersalivaţiei sau se poate apela la injecţii cu toxina botulinică tip A. În unele cazuri, poate fi nevoie de tratament chirurgical pentru îndepărtarea glandelor salivare.
Netratată, hiperalivaţia poate determina izolare socială, anxietate sau scăderea stimei de sine.
Foto: Shutterstock
