Care este legătura dintre somn și imunitate? Medicul explică

Un somn slab calitativ își poate pune amprenta pe energia și bunăstarea persoanei afectate. Aproximativ 10% din populația lumii se confruntă cu insomnie, arată un articol din 2023, publicat pe site-ul clinicii Cleveland. Lipsa somnului poate cauza, printre altele, anumite probleme de sănătate ca scăderea imunității, informează clinica Cleveland.

Care este legătura dintre somn și imunitate

Somnul reprezintă o necesitate biologică, esențială pentru un sistem imunitar sănătos. Ritmul cicardian este cel care controlează obiceiurile de somn și de hrănire. Totodată, ritmul cicardian reprezintă un proces natural ce controlează ciclul somn-veghe. Ciclul somn-veghe este rezultatul unor acțiuni complexe între sistemul nervos central, sistemul endocrin și sistemul imunitar, scrie news-medical.net.

Somnul nu este încetarea sau încetinirea proceselor fiziologice, cum multe persoane ar putea crede, spune dr. Iordache I. Marius, medic specialist alergologie și imunologie clinică, fitoterapie, medicină de călătorie și vaccinologie.

Pe durata somnului, corpul eliberează citokine, substanțe cu rol esențial în reglarea sistemului imunitar. În cazul în care organismul se confruntă cu agenți patogeni sau stres, nivelul de citokine se mărește în timpul somnului. De aceea, tindem să dormim mai mult când suntem bolnavi. În același timp, lipsa de somn împiedică abilitatea organismului de a combate infecțiile, potrivit news-medical.net.

„În timpul fazei de somn profund scade nivelul de cortizol, un hormon de stres ce inhibă activitatea unor celule cu rol în apărarea antivirală (limfocite T). Nivelul cortizolului atingând un minim fiziologic, limfocitele T se activează și aderă mai bine la celulele infectate. În somn se activează integrinele, crește nivelul citokinelor stimulatoare (IL-2, IL-12) și se formează limfocite T cu memorie. Astfel, crește capacitatea sistemului imunitar de a recunoaște și a elimina virusurile și celulele infectate”, explică medicul specialist imunolog, Iordache I. Marius.

Privarea de somn, avertizează medicul specialist, Iordache I. Marius, determină creșterea nivelului de IL-6, TNF-alfa, proteina C reactivă, ducând, de altfel, la un status de inflamație cronică. Inflamația cronică reduce capacitatea organismului de a răspunde la infecții și poate avea implicații și în diverse boli, precum: boli autoimune, alergii, obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială, dermatite sau altele, explică medicul specialist Iordache I. Marius.

Totodată, specialistul atrage atenția asupra faptului că lipsa somnului reduce eficiența vaccinurilor, sinteza de anticorpi fiind mai scăzută, susțin și unele studii. De exemplu, un articol publicat de Oxford Academic, Military Medicine, susține că răspunsul imun la vaccin și eficacitatea acestuia pot fi reduse, accidental, de deficitul cronic sau acut de somn din perioada vaccinării.

La ce poate conduce lipsa de somn

Medicul imunolog Iordache I. Marius spune că lipsa somnului crește nivelul de cortizol, adrenalină, prin dereglarea hormonilor de stres. Astfel, organismul rămâne într-un mod de alertă. Printre problemele medicale cauzate de urmările lipsei de somn se regăsesc: inflamație cronică, tulburări hormonale (hormoni tiroidieni, cortizol, insulină), apărare antiinfecțioasă mai redusă (infecții mai dese), activitatea unor boli alergice mai ridicată (agravare purit cutanat, urticarie, dermatite, astm bronșic, rinite, etc), creșterea riscului de a dezvolta boli autoimune, vindecare mai lentă, avertizează specialistul.

Câte ore pe noapte trebuie să dormi

Numărul de ore ce trebuie dormite pe noapte variază de la persoană la persoană. Totodată, acesta poate crește pe timpul unei boli sau răceli. Fundația Națională de Somn, SUA, citată de news-medical.net, recomandă, în condiții normale, următoarele ore de somn, în funcție de vârsta persoanei:

-nou-născuți (0-3 luni)- 14-17 ore;

-sugari (4-11 luni)- 12-15 ore;

-copii mici (1-2 ani)-11-14 ore;

-preșcolari (3-5 ani)-10-13 ore;

-copii de vârstă școlară (6-13 ani)-9-11 ore;

-adolescenți (14-17 ani)-8-10 ore;

-adulți mai tineri (18-25 ani)-7-9 ore;

-adulți (26-64 ani)-7-9 ore;

-adulți mai în vârstă (65 de ani și peste)-7-8 ore.

Cum să ai un somn bun 

Dr. Iordache I. Marius spune că este necesar ca o persoană ce suferă de insomnie să-și fixeze un program de somn, care să nu varieze foarte mult.

„Pentru menținerea unui ritm circardian ar trebui ca la trezire dimineața să fie expus la lumină naturală iar seara să fie evitată lumina albastră (produsă adesea de ecranele calculatoarelor, tabletelor, telefoanelor) care poate duce la scăderea nivelului de melatonină. Menținerea unei temperaturi constante (18-20 C) în dormitor ajută la optimizarea somnului profund”, spune specialistul.

Trebuie ca persoana afectată de insomnii sau somn slab calitativ să aibă grijă să ia cina cu cel puțin 3 ore, înainte de culcare, astfel încât digestia să fie optimă, recomandă dr Iordache I. Marius. Cofeina nu trebuie consumată seara, fiindcă se metabolizează între 6-10 ore. Anumite tehnici de relaxare, precum coordonarea respirației și muzica lentă pentru creată special pentru a favoriza somnul, pot fi de ajutor, susține specialistul.

În ceea ce privește monitorizarea de faze a somnului și a calității acestora, aceasta se poate realiza cu ajutorul smartwatch-urilor, fiindcă, deși acestea nu reprezintă dispozitive medicale pot ajuta la generarea unor informații orientative, spune dr Iordache I. Marius.

Specialistul recomandă să te prezinți la medic pentru o evaluare și eventual screening pentru apnee în somn: dacă adormi greu (durează peste 30 de minute să adormi), te trezești des în timpul somnului, prezinți oboseală și/sau somnolență în timpul zilei, sforăi sau ai pauze respiratorii pe timpul nopții.

De Anca-Teodora Popa

Surse:

https://www.news-medical.net/health/How-Does-Sleep-Affect-Your-Immunity.aspx

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12119-insomnia

https://academic.oup.com/milmed/article/188/11-12/296/7146017