Când devine tensiunea o problemă? Dr. Ştefan Buşnatu explică

Tensiunea arterială de 100-110 până în 120 mmHg nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare, pentru că este optimă, explică dr. Ştefan Buşnatu, medic cardiolog.

Specialistul a vorbit într-una dintre postările sale de pe Facebook despre noile recomandări privind tensiunea arterială, publicate recent la Congresul European de Cardiologie de la Londra.

Conform acestora, clasificările tensiunii arteriale s-au schimbat:

● Tensiunea arterială optimă: sistolică (prima valoare) până în 120 mmHg, diastolică până în 69 mmHg.

● Tensiunea arterială ridicată: sistolică între 120-139 mmHg, diastolică între 70-89 mmHg.

● Hipertensiunea arterială: peste 140/90 mmHg.

Este important să știți că, dacă aveți tensiunea arterială ridicată și sunteți expus(ă) la factori de risc precum fumatul, alimentația nesănătoasă, greutatea excesivă, poluare,  lipsa activității fizice sau consumul excesiv de alcool, poate fi necesar tratament chiar dacă valorile sunt sub 140/90 mmHg.

Această schimbare importantă în recomandări contribuie la o prevenție mai eficientă și reduce riscul de evenimente cardiovasculare.  

Pentru cei cu vârstă peste 85 de ani sau în cazul unor afecțiuni asociate pragurile trebuie adaptate în urma unei evaluări medicale, a explicat dr.  Ştefan Buşnatu.

Tensiunea arterială, indicator al sănătăţii

Tensiunea arterială este presiunea exercitată de sânge asupra arterelor din corp. Are două valori, în funcţie de fazele ciclice în care se află inima. Când se contractă, atinge cele mai mari valori datorită coloanei de sânge împins în artere (sistolică), iar atunci când se relaxează, valorile sunt mai mici (diastolică).

De ce creşte tensiunea?

Specialiştii vorbesc despre hipertensiune primară şi secundară. În primul caz, este vorba despre hipertensiunea fără o cauză anume, care se dezvoltă treptat, de-a lungul anilor. Cea secundară este cauzată de factori precum sindromul de apnee obstructivă în somn, de bolile renale sau tiroidiene, de defecte congenitale ale vaselor de sânge, de administrarea unor medicamente precum descongestionantele, calmantele şi contraceptivele orale.

Alţi factori de risc ai hipertensiunii arteriale sunt: vârsta (probabilitatea de apariţie este mai mare pe măsura înaintării în vârstă), cazurile de hipertensiune în familie, la rudele de gradul I, sedentarismul, obezitatea, fumatul, stresul şi consumul prea mare de sare şi aport scăzut de potasiu în dietă.