Alzheimer: Această trăsătură de personalitate favorizează progresia rapidă a bolii

Un studiu dezvăluie că un simptom ar putea fi un semn de avertizare al agravării bolii Alzheimer.

Numeroase cercetări au ca scop înţelegerea bolii Alzheimer. Într-o nouă cercetare publicată în The Journal of Neuropsychiatry and Clinical Neurosciences, o echipă de cercetători a încercat să evalueze anumite simptome ca predictori ai declinului funcțional.

Înțelegerea declinului asociat cu boala Alzheimer

„Studiem simptomele neuropsihiatrice ale demenței de ceva vreme și ne-am întrebat întotdeauna dacă anumite simptome sau anumite persoane care prezintă grupuri de simptome ar putea fi ținte adecvate pentru intervenții care vizează prevenirea și întârzierea declinului funcțional”, a declarat Carolyn W. Zhu, profesor și cercetător în cadrul studiului, pentru PsyPost. În studiul lor, cercetătorii au vrut să știe dacă anumite simptome ar putea indica un declin funcțional mai rapid, informează psychologies.com.

Pentru a realiza acest lucru, cercetătorii au inclus aproape 9.800 de participanți care fuseseră diagnosticați cu insuficiență cognitivă ușoară sau boala Alzheimer la începutul studiului.

Pentru a monitoriza funcționarea zilnică, cercetătorii au folosit un instrument standard numit Chestionarul de Evaluare Funcțională. Chestionarul, completat de un membru al familiei sau o rudă apropiată, își propune să evalueze dacă o persoană întâmpină dificultăți în activitățile zilnice, cum ar fi gestionarea banilor, amintirea programărilor sau gătitul. Răspunsurile sunt furnizate de cineva care cunoaște bine participantul, cum ar fi soțul/soția sau un copil adult. Simptomele comportamentale au fost analizate de medici experți care au evaluat simptomele comportamentale ale participanților la fiecare vizită. Mai exact, medicii au fost rugați să indice dacă participantul a prezentat simptome precum apatie, depresie, halucinații sau agitație și dacă aceste simptome erau persistente.

Apatia, un simptom-cheie

Rezultatele au arătat că tipul de simptom comportamental observat nu a afectat declinul. Cu toate acestea, prin analizarea persistenței simptomelor, cercetătorii au putut observa diferențe. Persoanele considerate persistent apatice în timp au experimentat un declin funcțional mult mai rapid decât cele care nu au manifestat niciodată apatie. Chiar și persoanele cu apatie intermitentă au experimentat un declin mai rapid decât cele care nu au manifestat niciodată acest simptom.

Pentru a-și aprofunda descoperirile, cercetătorii au efectuat un studiu paralel cu persoane cu deficiențe cognitive ușoare și demență avansată, care au fost inițial excluse din studiu. Rezultatele inițiale au rămas semnificative. Apatia a prezis un declin mai rapid în ambele grupuri, independent de alte simptome.

Această legătură ar putea avea două explicații, potrivit cercetătorilor. Apatia afectează motivația și interesul unei persoane pentru menținerea vieții și activităților sociale, accelerând astfel declinul. Iar apatia este asociată cu disfuncții în anumite regiuni ale creierului, ceea ce ar putea explica de ce poate fi un predictor timpuriu și independent al declinului funcțional.

@Shutterstock