6 cifre de reţinut pentru a avea o inimă sănătoasă
Suntem diferiți, dar există cifre reper după care te poți ghida pentru a-ți menține sănătatea inimii.
1. Colesterol total: sub 200 mg/dl
Colesterolul este necesar pentru celule şi producerea de hormoni, dar un nivel ridicat poate crește riscul de boli de inimă. Din cauza excesului de colesterol se pot crea depozite de grăsime care fac dificilă curgerea sângelui prin artere. Colesterolul ridicat poate fi moștenit, dar este adesea rezultatul unui stil de viață nesănătos. Prin urmare, poate fi prevenită și tratată o astfel de situație printr-o dietă sănătoasă, exerciții fizice regulate și medicamente care pot ajuta la reducerea colesterolului mărit.
2. Colesterolul rău (LDL): sub 100 mg/dl
Persoanele cu nivelurile plasmatice crescute de lipoproteine cu densitate joasă (LDL) și niveluri scăzute de lipoproteine cu densitate înaltă (HDL) prezintă un risc major de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, arată studiile clinice. LDL, numit și colesterolul rău, este o cauză majoră a bolilor de inimă. Acesta favorizează ateroscleroza, adică întărirea arterelor, care crește riscul de accident vascular cerebral și circulație deficitară. Potrivit unor studii, medicamentele care ajută la scăderea LDL par să protejeze inima și în alte moduri. Ele reduc, de asemenea, progresia acumulării plăcii în arterele coronare prin reducerea proteinei C reactive (care este un raspuns la inflamația din artere).
3. Colesterolul bun (HDL): peste 60 mg/dl
Aşa cum îi spune şi numele, colesterolul bun transportă colesterolul către ficat, unde este metabolizat. Nivelurile ridicate de colesterol HDL reduc riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral, iar modificări benefice în stilul de viață te ajută să crești nivelul de colesterol bun.
4. Trigliceridele: sub 150 mg/dl
La fel de important este să știm și nivelul trigliceridelor, fiindcă și acest tip de lipide sangvine pot crește riscul de boli de inimă. Ele se formează dacă avem în dietă, în mod constant, alimente bogate caloric pe care organismul le stochează în celulele grase sub formă de trigliceride. Alimentele bogate în grăsimi cresc trigliceridele, iar consumul de zahăr are un efect și mai puternic negativ, la fel și consumul de alcool.
5. Glicemia pe nemâncate: sub 100 mg/dl
Valoarea normala a glicemiei la adulţi este cuprinsă între 70 şi 100 mg/dl pe nemâncate (à jeun) şi între 101 - 140 mg/dl la 2 ore după masă (postprandial).
Prediabetul este reprezentat printr-o valoare glicemică à jeun cuprinsă între 110 - 125mg/dl şi/ sau între 140 -199mg/dl la 2 ore dupa masă, potrivit Asociaţiei Americane de Diabet.
6. Tensiunea: sub 120/80 mmHg
Cânt tensiunea crește şi se menţine constant peste 120/80 mmHg vorbim despre hipertensiune arterială. Din păcate, hipertensiunea arterială afectează organele vitale: inima, rinichii sau creierul. Pentru că adesea este lipsită de simptome, hipertensiunea este depistată atunci când apar un infarct, insuficiență renală sau un accident vascular cerebral.
Sfatul specialistului
Dr. Adrian Copcea, medic primar diabet, nutriţie, boli metabolice
Una din puţinele diete care au fost mai atent studiate, dieta mediteraneană este considerată benefică atât în bolile cardiovasculare, cât şi în alte situaţii precum prevenţia și ameliorarea diabetului tip 2 sau chiar în unele cancere, iar efectele antiinflamatoare ale acestui tip de dietă ar putea explica o parte dintre efectele benefice. Multe dintre bolile moderne au componente punctuale, precum LDL-colesterolul sau glicemia, dar şi componente mai generale, precum inflamaţia, care merită a fi ţintite de intervenţiile globale de prevenţie, inclusiv dieta, activitatea fizică. Toate măsurile de stil de viaţă pe care încercăm să le încurajăm (inclusiv activitatea fizică, renunţarea la fumat, odihna, gestionarea stresului) au, de fapt, efecte medicale dovedite.