Cât de sănătoase sunt uleiurile din semințe?
Deși adaugă aromă preparatelor și sunt ingrediente versatile în bucătărie, uleiurile din semințe au fost subiectul multor dezbateri. Unii le promovează beneficiile, în timp ce critici precum Robert F. Kennedy Jr., secretarul pentru sănătate al SUA, le-au condamnat public.
Uleiurile de semnițe aduc organismului beneficii dovedite, însă calitatea generală a dietei este cea care face diferența. Foto: Shutterstock.
Indiferent de opinii, uleiurile din semințe sunt omniprezente în alimentația zilnică, regăsindu-se în dressinguri, gustări ambalate și multe alte alimente ultraprocesate.
Întrebarea principală rămâne: sunt uleiurile din semințe bune sau rele pentru sănătate? Sau adevărul este mai nuanțat?
Ce sunt uleiurile din semințe?
Uleiurile din semințe provin din semințe comestibile, precum floarea-soarelui sau strugurii. Acestea se obțin prin presare și extracție, putând fi nerafinate sau rafinate.
Cele nerafinate păstrează o parte semnificativă din aromele naturale, culori, antioxidanți și alți compuși vegetali. Se obțin prin presare la rece sau presare mecanică, fără solvenți chimici precum hexanul.
Cele rafinate trec prin procesări suplimentare cu temperaturi ridicate și substanțe chimice (inclusiv hexan). Acest proces îmbunătățește gustul, mirosul, termenul de valabilitate și punctul de fum, dar reduce nutrienți precum vitamina E.
Majoritatea uleiurilor se găsesc în ambele forme, dar cele rafinate sunt mai disponibile, mai ieftine și predomină în alimentele ultraprocesate.
Tipuri de uleiuri din semințe
Cele mai folosite opt uleiuri de semnințe includ: uleiurile de rapiță (canola), porumb, bumbac, struguri, tărâțe de orez, șofrănel, soia, floarea-soarelui. Iar, uleiurile din semințe nu sunt, în mod inerent, dăunătoare, spun specialiștii.
Beneficii potențiale pentru sănătate
Uleiurle din semnițe sunt o sursă de acizi grași esențiali, deoarece sunt Bogate în grăsimi polinesaturate (PUFA), în special omega-6, necesari pentru structura celulară, de antioxidanți și compuși protectori, mai ales în cazul celor nerafinate, care pot reduce stresul oxidativ și inflamația. Uleiul de floarea-soarelui presat la rece este o sursă bună de vitamina E.
Beneficiile cardiovasculare apar prin înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate, lucru care poate reduce riscul bolilor de inimă. Uleiurile bogate în omega-3 sau omega-6 pot scădea colesterolul LDL.
Studii recente arată efecte pozitive ale uleiurilor din rapiță (canola), in și susan asupra controlului glicemiei, utile pentru diabet, iar consumul mai ridicat de uleiuri vegetale a fost asociat cu un risc mai mic de deces.
Posibile riscuri
Pierderea compușilor protectori, deoarece rafinarea excesivă duce la pierderi majore de nutrienți precum carotenoizii și fitosterolii.
Consumul în alimente ultraprocesate. Problema nu este uleiul în sine, ci faptul că apare în alimente nesănătoase, consumate în exces.
Oxidare. Încălzirea repetată a uleiurilor poate genera produse secundare nocive.
Reziduuri chimice. Urme de hexan pot rămâne, dar nivelurile sunt foarte mici și considerate sigure; totuși, efectele pe termen lung nu sunt complet cunoscute.
Cum să faci diferența între știință și pseudoștiință
· Ferește-te de afirmații senzaționaliste
· Bazează-te pe date științifice, nu pe opinii.
· Nu toate uleiurile sunt la fel. Alege variante presate la rece sau prin presare mecanică, ori ulei de măsline extravirgin.
Echilibrul și calitatea generală a dietei contează cel mai mult.
Sursa: The Healthy