Au bogații un risc mai mare de a face cancer?

Un nou studiu amplu din Finlanda sugerează că persoanele cu locuri de muncă bune și o situație finaciară confortabilă au un risc genetic mai mare de cancer, în special de cancer de sân și de prostată.

Aceste constatări contrazic credința existent anterior conform căreia persoanele care se confruntă cu sărăcia sunt mai susceptibile la a face cancer.

Pentru acest studiu, s-au utilizat informații genetice, ale stării de sănătate și socioeconomice (definite prin nivelul de educație și ocupație, nu prin venituri) de la 280.000 de adulți de peste 35 de ani pentru a evalua riscurile a 19 boli. Cercetătorii au colectat date dintr-un proiect genomic finlandez care analizează registrele biobăncii naționale și alte registere de la nivel național.

Ce arată studiul?

Studiul a relevat că persoanele mai puțin educate au o susceptibilitate genetică mai mare la artrită reumatoidă, cancer pulmonar, depresie, alcoolism și diabet de tip 2.

Nivelul de trai are legătură cu riscul de boală, arată un nou studiu finlandez. Foto: Shutterstock. 

În schimb, cei cu un nivel de educație mai ridicat prezintă un risc mai mare pentru cancer de sân și de prostată.

Studiul a fost prezentat luna trecută la conferința anuală a Societății Europene de Genetică Umană.

Această cercetare se remarcă prin faptul că se concentrează pe genetica bolilor, nu doar pe factorii de stil de viață sau de mediu. Cercetările anterioare au indicat că persoanele cu venituri mici suportă  „povara inegală” a cancerului, parțial din cauza lipsei de asigurare și a accesului limitat la prevenție, screening și tratament.

Dr. Fiona Hagenbeek, cercetătoarea principală, a explicat că studiul său evidențiază o legătură între statutul socioeconomic, genetică și incidența cancerului, dar nu a investigat formal această asociere.

Ea a propus o ipoteză interesantă: persoanele cu venituri mai mari au acces mai bun la îngrijiri medicale, inclusiv la screening, o educație sanitară mai bună și sunt mai puțin predispuse la comportamente de risc, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool.

Vârsta joacă, de asemenea, un rol important: „Incidența mai mare a cancerului în rândul persoanelor cu statut socioeconomic ridicat ar putea reflecta faptul că acestea nu au murit din alte cauze la o vârstă mai tânără și au ajuns suficient de în vârstă pentru a dezvolta cancer”, a declarat Hagenbeek.

Comportamentul legat de screening, un factor esențial

Dr. Jiyoung Ahn, profesor și director asociat pentru știința populației la NYU Perlmutter Cancer Center, consideră că comportamentul legat de screening este cheia acestui tip de cercetare. „Este bine stabilit că, dacă ai un statut socioeconomic mai ridicat, este mai probabil să te supui screeningurilor”, a spus Ahn.

Dr. Elisa Port, șefa secției de chirurgie a sânului din cadrul Mount Sinai Health System, a adăugat că ratele mai ridicate ale diagnosticării cancerului de sân și de prostată pot fi influențate de frecvența screeningurilor: „Cancerul de sân și cel de prostată sunt tipurile de cancer pe care, cu cât le cauți mai mult, cu atât le găsești mai des”, a explicat Port.

Măsuri de prevenție și recomandări  

Chiar dacă o femeie nu își poate schimba genetica, istoricul familial sau vârsta la care începe menstruația ori trece prin menopauză, există măsuri pe care le poți lua pentru a reduce riscul de cancer de sân:

• Menținerea unei greutăți corporale sănătoase.
• Reducerea consumului de alcool (sau evitarea totală).
• Evitarea terapiei de substituție hormonală în menopauză, dacă este posibil.

Screeningul este, de asemenea, crucial. Femeile cu vârste între 40 și 74 de ani, cu risc mediu de cancer ar trebui să facă mamografii o dată la doi ani, deși unii experți sugerează examinări anuale pentru detectarea timpurie. Pentru bărbați, este recomandat ca cei între 55 și 69 de ani să ia în considerare un test de antigen specific prostatei (PSA).

Dr. Hagenbeek sugerează că femeile cu risc genetic ridicat și un nivel de educație mai înalt ar putea beneficia de screeninguri mai devreme sau mai frecvente decât cele cu risc genetic mai scăzut.

Sursa: New York Post