Acest supliment ar putea ajuta în tratamentul depresiei

Creatina ar putea fi folosită ca tratament adjuvant pentru tulburarea depresivă majoră, arată o amplă analiză. Totuși, nu toate studiile incluse în analiză au observat aceleași beneficii ale creatinei asupra simptomelor depresiei.

Mai multe studii arată efectul îmbunătățit al terapiei antidepresive când s-a folosit ca adjuvant și creatina. Foto: SHutterstock. 

Dacă suferi de depresie și dorești să încerci creatina, este recomandat să continui tratamentul prescris și să folosești creatina doar ca supliment, nu ca înlocuitor al terapiei.

Experții subliniază că suplimentele cu creatină au un profil excelent de siguranță atunci când sunt administrate conform recomandărilor.

De asemenea, un stil de viață sănătos, care include somn de calitate, exerciții fizice regulate, alimentație echilibrată și gestionarea stresului, poate contribui la protejarea sănătății creierului.

Creatina monohidrat, un supliment alimentar popular folosit frecvent de sportivi și pasionații de fitness pentru dezvoltarea masei musculare, ar putea deveni un tratament complementar pentru depresie.

O amplă revizuire sistematică a analizat beneficiile potențiale ale creatinei asupra sănătății mintale.

Creatina poate ajuta prin tratament complementar la controlul depresiei. Foto: Shuttterstock. 

Cercetători de la Universitatea din Ottawa și Universitatea din Toronto au analizat studii clinice randomizate și controlate  desfășurate în întreaga lume și au constatat că suplimentarea cu creatină ar putea contribui la ameliorarea simptomelor tulburării depresive majore.

Cu toate acestea, rezultatele sunt neuniforme, ceea ce evidențiază necesitatea unor studii mai ample și mai riguroase. Rezultatele au fost publicate în revista Brain Medicine pe 30 iunie.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 332 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de depresie.

Autorii analizei subliniază că multe persoane răspund doar parțial sau deloc la medicația antidepresivă, ceea ce face esențială identificarea unor opțiuni terapeutice suplimentare.

Ei explică faptul că creatina, cunoscută pentru rolul său în metabolismul energetic celular, ar putea ajuta prin furnizarea unei rezerve de energie pentru celulele creierului. Acest aspect este important deoarece tulburările metabolismului energetic și disfuncțiile mitocondriale au fost asociate cu depresia.

Dovezile privind utilizarea creatinei în tratamentul depresiei

Cercetătorii au analizat efectele suplimentării cu creatină monohidrat asupra diferitelor afecțiuni de sănătate mintală, concentrându-se în principal asupra tulburărilor de dispoziție.

Analiza a inclus cinci studii clinice randomizate și controlate, cu un total de 238 de participanți:

• 126 au primit creatină;
• 112 au primit placebo.

Vârsta medie a participanților a fost de 36 de ani, iar majoritatea au fost femei. Două dintre cele cinci studii au inclus exclusiv participante de sex feminin.

Dozele de creatină au variat între 2 și 10 grame pe zi, iar durata tratamentului a fost, în general, între 4 și 8 săptămâni.

Unele studii au evaluat creatina ca supliment la tratamentul medicamentos cu antidepresive, în timp ce altele au asociat-o cu terapia cognitiv-comportamentală (CBT).

Simptomele depresive au fost evaluate folosind scale clinice standard, precum Hamilton Depression Rating Scale și Patient Health Questionnaire.

Din cauza diferențelor dintre studii, inclusiv în ceea ce privește dozele, durata tratamentului și caracteristicile participanților, cercetătorii au prezentat rezultatele sub formă descriptivă, fără a realiza o meta-analiză. Ei au menționat și faptul că unele date din studiile clinice nu au fost disponibile, ceea ce a limitat evaluarea generală.

Dovezi mixte privind efectele creatinei asupra depresiei

Analiza a identificat dovezi contradictorii privind eficiența creatinei atunci când este utilizată împreună cu tratamentul standard.

Două articole bazate pe același studiu clinic au raportat rezultate promițătoare la femei cu tulburare depresivă majoră care au luat 5 grame de creatină pe zi, pe lângă antidepresivul escitalopram (Lexapro).

După opt săptămâni, participantele care au primit creatină au prezentat o ameliorare mai accentuată a simptomelor depresive și au avut șanse mai mari de a intra în remisie comparativ cu cele care au primit placebo.

Un alt studiu a arătat că persoanele care au primit creatină împreună cu terapia cognitiv-comportamentală au înregistrat îmbunătățiri mai mari ale simptomelor decât cele tratate cu CBT și placebo.

Pe de altă parte, alte studii au raportat beneficii reduse sau inexistente.

Un studiu efectuat pe persoane a căror depresie nu răspunsese la tratamentul cu antidepresive a arătat că adăugarea creatinei nu a redus simptomele după patru săptămâni.

Un alt studiu, realizat pe adolescente cu depresie, nu a evidențiat diferențe semnificative între mai multe doze de creatină și placebo după opt săptămâni.

Un al treilea studiu, care a inclus persoane cu tulburare bipolară, nu a identificat beneficii, iar doi participanți tratați cu creatină au dezvoltat hipomanie sau manie. Acest lucru sugerează că suplimentul trebuie utilizat cu prudență la persoanele cu tulburare bipolară.

În toate studiile analizate, creatina a fost, în general, bine tolerată, fiind raportate doar efecte adverse digestive ușoare.

Totuși, majoritatea participanților au fost femei, iar studiile au avut dimensiuni reduse, ceea ce face dificilă extrapolarea rezultatelor la populația generală.

Autorii menționează și că studiile pe animale sugerează că creatina ar putea acționa diferit la bărbați și femei, ceea ce ar putea explica variațiile dintre rezultate.

Ei consideră că există mai multe mecanisme prin care creatina ar putea contribui la reducerea depresiei. Aceasta sprijină producerea și refacerea energiei necesare funcționării normale a celulelor cerebrale și poate influența neurotransmițători implicați în reglarea dispoziției, precum dopamina și serotonina.

În ansamblu, cercetătorii concluzionează că creatina este promițătoare ca tratament complementar pentru tulburarea depresivă majoră, însă dovezile existente sunt încă insuficiente și inconsistente.

De asemenea, nu au fost identificate studii care să evalueze creatina în alte afecțiuni de sănătate mintală decât tulburările de dispoziție. Sunt necesare cercetări mai ample, pe termen lung și desfășurate pe grupuri mai diverse de participanți pentru a stabili cine ar putea beneficia cel mai mult de această intervenție.

Creatina ca terapie complementară pentru depresie

Dr. Barry K. Herman, medic psihiatru cu dublă certificare și director medical al Mentavi Health, afirmă că, deși domeniul este promițător, dovezile actuale nu sunt suficient de solide pentru a recomanda creatina ca tratament unic pentru depresie. Herman nu a participat la studiu.

În schimb, dacă dorești să încerci creatina, ar trebui să o folosești doar ca supliment la tratamentul deja urmat.

În plus, Herman recomandă să discuți în prealabil cu medicul tău, mai ales dacă ai boli renale, tulburare bipolară sau urmezi mai multe tratamente medicamentoase.

„Mai important, depresia nu este o singură afecțiune, ci o condiție foarte heterogenă, cu numeroși factori care pot contribui la apariția ei”, spune Herman. „Înainte de a adăuga suplimente, este esențial să beneficiezi de o evaluare completă pentru confirmarea diagnosticului și pentru a te asigura că tratamentele cu eficiență demonstrată au fost optimizate.”

Dr. David Perlmutter, neurolog și autorul cărții Brain Defenders, subliniază însă că creatina a fost intens studiată și că, la persoanele sănătoase, are un profil foarte bun de siguranță atunci când este administrată conform recomandărilor.

„Dozele mai mari nu au produs în mod constant rezultate mai bune”, explică el, „iar obiectivul nu ar trebui să fie administrarea unor cantități foarte mari în speranța obținerii unor beneficii mai rapide.”

Perlmutter, care nu a fost implicat în studiu, recomandă alegerea unui brand de încredere care oferă creatină monohidrat pură, aceasta fiind forma cel mai bine studiată.

În final, el sugerează integrarea suplimentării într-o strategie generală pentru sănătatea creierului.

„Alegerile privind stilul de viață care au cel mai mare impact asupra sănătății creierului rămân exercițiile fizice regulate, somnul odihnitor, alimentația sănătoasă, gestionarea stresului și menținerea sănătății metabolice”, spune Perlmutter. „Aceste intervenții îmbunătățesc, de asemenea, funcția mitocondrială și reduc inflamația.”

Sursa: Health Line