Adolescenţii şi reţelele sociale: ce e bine să ştii, ca părinte
Instagram, Facebook, Snapchat, YouTube şi multe alte reţele şi-au făcut apariţia de-a lungul ultimilor 15 ani, iar tinerii simt nevoia să-şi facă pe fiecare dintre ele câte un cont.
Dacă te întrebi ce face copilul tău pe aceste reţele, răspunsul este simplu: vorbeşte cu prietenii, individual sau în grupuri de discuţii, se pune la curent cu noutăţile din domeniile care îl interesează, uneori face cunoştinţe noi sau, pur şi simplu, intră pentru a vedea ce au mai postat diverse persoane.
Care sunt avantajele reţelelor sociale
Conexiunile pe reţelele sociale sunt importante pentru dezvoltarea psihică a tânărului. Prezenţa online îl ajută să-şi dezvolte ablităţile de relaţionare, să se simtă mai puţin singur şi neînţeles, singurătatea fiind o stare resimţită frecvent de tineri, şi să creeze legături cu oamenii cu care este pe aceeaşi lungime de undă. În plus, orizonturile lui se pot lărgi prin contactul cu persoane aparţinând altor culturi, şi poate deveni mai tolerant cu cei diferiţi de el. Tot de pe reţelele sociale poate afla noutăţi despre viaţa culturală, economică şi politică a zonei în care locuiţi, poate citi părerile altora despre diverse subiecte şi poate să-şi formeze propriile idei în legătură cu acestea.
Care sunt riscurile timpului petrecut în reţelele sociale
Ca orice formă de interacţiune, şi utilizarea acestor reţele vine cu riscurile ei. În primul rând, adolescentul tău riscă să petreacă prea mult timp online şi să evite contactul cu lumea din afară internetului. Astfel, el riscă să-şi neglijeze obligaţiile şcolare sau pe cele de acasă, să devină distant faţă de voi, părinţii sau să meargă prea târziu la culcare.
O altă problemă care ar putea să apară este reprezentată de conflictele online cu alte persoane. Nu de puţine ori tinerii sunt impulsivi, iscă certuri din nimic sau se răzbună pentru anumite gesturi pe care alţii le-au făcut faţă de ei. Din acest motiv, mulţi se pomenesc că un fost amic postează public o poză compromiţătoare cu ei sau răspândeşte zvonuri răutăcioase, situaţie care îi determină fie să riposteze violent, fie să le scadă stima de sine, să sufere în tăcere sau să recurgă la alte gesturi necugetate.
De asemenea, lipsa de experienţă de viaţă ar putea să îl determine pe copilul tău să fie atras în diverse situaţii în care să fie hărţuit, uneori chiar de persoane adulte, sau să i se propună lucruri pe care nu doreşte să le facă, dar se simte cumva forţat.
Ce abordare e bine să ai tu, ca părinte
Dacă observi că adolescentul tău e mereu pe internet, însă e trist, pare să se desconsidere faţă de alte persoane, nu vrea să discute nimic cu tine şi nu are alte hobby-uri, stai de vorbă cu el cu blândeţe. Aminteşte-ţi că şi tu ai avut vârsta lui şi povesteşte-i că şi tu te simţeai uneori deprimat, lipsit de valoare sau neînţeles. Fă-l să înţeleagă că problemele nu se rezolvă online şi că nu tot ce vede pe reţelele sociale e real. Spune-i că ţi se poate adresa cu încredere dacă cineva îi vorbeşte urât şi îi face propuneri nepotrivite şi că veţi găsi împreună cea mai bună soluţie.
Stabileşte nişte reguli pentru voi toţi cei din casă, cum ar fi să nu folosiţi dispozitivele electronice cât staţi la masă sau atunci când aveţi o conversaţie. Nu în ultimul rând, fii un exemplu pentru copilul tău şi nu-ţi verifica telefonul la fiecare 5 minute, ci arată-i că timpul liber poate fi petrecut şi în alte moduri. Încearcă să afli ce activităţi i-ar plăcea să întreprindă şi ajută-l să se implice în ele, pentru ca respectul de sine să îi crească şi pentru a observa singur că viaţa offline poate fi mai interesantă decât cea de pe internet.
