Stresul la serviciu reduce speranţa de viaţă
Cercetătorii au studiat impactul stresului de la locul de muncă asupra speranţei de viaţă a persoanelor active din Statele Unite, în funcţie de grupul social şi etnic căruia îi aparţin, nivelului studiilor sau locul în care stau, potirivit studiului, citat de Agerpres.
Studii efectuate anterior au arătat imense variaţii ale speranţei de viaţă pe teritoriul Statelor Unite, însă acum a fost prima oară când cercetătorii au integrat variabila "stresul de la muncă", relatează sâmbătă pourquoidocteur.fr. Potrivit lor, acest tip de stres ar fi la originea diferenţelor majore în privinţa mortalităţii în cadrul diferitelor grupuri ale populaţiei.
Cercetătorii s-au bazat în studiul lor pe un registru al populaţiei numit General Social Survey, care include statistici asupra mortalităţii şi locului de muncă a mii de americani. Ei i-au împărţit pe cei care muncesc în 18 grupe, în funcţie de origine, educaţie şi sex şi au stabilit o listă cu zece factori de stres la serviciu, printre care numărul de ore lucrate, echilibrul între viaţa profesională şi cea privată sau precaritatea postului. Pentru fiecare factor, cercetătorii au evaluat efectul asupra speranţei de viaţă.
Analizele au confirmat că persoanele cu un nivel de educaţie ridicat sunt mai puţin afectate de stres, bucurându-se de o mai mare speranţă de viaţă. Autorii studiului apreciază că persoanele de culoare şi hispanice ocupă posturi mai stresante, care necesită mai puţini ani de studiu, şi trăiesc mai puţin. Ei subliniază în schimb diferenţe majore, la nivel de educaţie egal, între grupurile etnice. Astfel, femeile hispanice educate sunt mai puţin afectate de stres decât celelalte şi trăiesc mai mult.
În privinţa factorilor care provoacă cele mai multe decese legate de stres, cercetătorii apreciază că riscul de plan social (ansamblu de măsuri luate de firme cu ocazia concedierilor colective, destinat să faciliteze recalificarea sau repartizarea persoanelor concediate la alte locuri de muncă) şi concedierile, dar şi un post precar, fără avantaje sociale cum ar fi, de exemplu, accesul la asigurări de sănătate decente, sunt cele mai nefaste.
Aceste rezultate le-au permis oamenilor de ştiinţă să evalueze că între 10% şi 18% din diferenţele de mortalitate şi de speranţă de viaţă în rândul grupurilor sociale se explică prin factorul stres la serviciu, încheie pourquoidocteur.fr.