România, ultima ţară UE fără o listă de compensate actualizată

,,Bulgaria, ţara cu care suntem deseori comparaţi ca nivel de trai, si-a actualizat regulat lista de medicamente compensate în ultimii ani. Potrivit Asociaţiei Nationale de Pacienţi din Bulgaria, lista a fost actualizată, din 2012, de 4 ori! Asta în condiţiile în care în ţara vecină nu există taxa de clawback, prin care statul îşi poate echilibra bugetul prin taxarea producătorilor de medicamente. Am informaţii de la omologii mei din Bulgaria că niciun medicament nou nu lipseşte de pe lista lor”, subliniază Cezar Irimia, preşedintele Asociatiei Alianta Pacientilor Cronici din Romania (APCR).

În momentul de faţă, 167 de molecule noi ori cu indicaţii terapeutice noi aşteaptă să intre pe noua listă.

,,Am aflat că nu s-a finalizat încă evaluarea noilor molecule de către Comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii. Facem din nou apel la autorităţile sanitare, dar şi la Premierul Romaniei, de a grăbi procedura, pentru ca miile de pacienţi din ţară să beneficieze cât mai curând de cele mai bune tratamente ”, afirmă Cezar Irimia.

Potrivit unui studiu recent al Local American Working Group, societatea românească ar câştiga pe termen lung de cinci ori mai mult decât cheltuielile din următorii trei ani cu introducerea a noi molecule pe lista medicamentelor compensate.

Întârzierea actualizării listei şi a accesului la medicamente de ultimă generaţie duce la pierderea pacienţilor şi la scăderea calităţii vieţii lor. Conform unei analize din acest an, publicată în Jurnalul European de Cancer, numărul deceselor din România din cauza bolilor oncologice s-a dublat în ultimii 3 ani.

Perioada luată în calcul în cadrul studiului a fost 2009-2012, exact intervalul în care lista medicamentelor compensate n-a mai fost actualizată. 16% din noile molecule care îşi aşteaptă rândul pe noua listă se adresează pacienţilor cu afecţiuni oncologice.

,,Deşi actualizarea listei presupune dintr-odată un efort mare de la bugetul de stat, beneficiile asupra stării de sănătate a populaţiei şi impactul pozitiv pe termen lung sunt mult mai importante. Trebuie să luăm în considerare că în ultimii cinci ani statul român nu a mai făcut cheltuieli cu moleculele de ultimă generaţie”, afirmă preşedintele APCR.