Viorel Roman, psihoterapeut: Tratamentul dependenţei de alcool este complex

Statisticile arată că peste 3 milioane de români sunt alcoolici înrăiţi. Suferinţa unui alcoolic nu este numai a lui, ci a întregii familii. În afara riscurilor pentru sănătate, alcoolismul are şi importante implicaţii sociale şi familiale.

Pentru cei mai mulţi oameni, alcoolismul devine o problemă înainte ca ei să îşi dea seama. Sunt mai expuse a deveni dependente de alcool persoanele cu dezechilibre emoţionale sau psihice, care găsesc în băutură o modalitate de a-şi îneca amarul. O predispoziţie mai mare către consumul excesiv de alcool este prezentă şi la cei care au în familie astfel de cazuri, la cei care au trecut prin traume fizice sau emoţionale, la cei care şi-au pierdut o persoană dragă sau la cei care au fost concediaţi.

Când se depăşeşte limita

Consum moderat înseamnă: 1 unitate de alcool = 40 ml tărie (40%) = 125 ml vin (13-15%) = 330 ml bere (5%).

Bărbaţi: Consum cu risc scăzut pentru sănătate: 14 unităţi pe săptămână, 2 unităţi/zi, cel mult 5 la o ocazie, minimum 1-2 zile de pauză, peste 65 de ani 7 unităţi/săptămână.

Femei: 7 unităţi pe săptămână, 1 unitate/zi, cel mult 4 la o ocazie, minimum 1-2 zile de pauză, peste 65 de ani deloc.

Cum se manifestă dependenţa

Alcoolismul este însoţit de dependenţă psihică (anxietate, frustrate şi nelinişte, stări care dispar după consum) şi fizică (după 36 de ore de la întrepurerea consumului de alcool apar tremuratul, transpiraţia, durerea de cap).

Sevrajul apare la cei care întrerup consumul de alcool, după o lungă perioadă de dependenţă. Se manifestă prin insomnie, palpitaţii, confuzie, nevoia imperioasă de a bea. În cazuri grave, care impun spitalizarea, sevrajul este însoţit de delirium tremens, însoţit de halucinaţii în special vizuale.

Portretul unui alcoolic

O persoană dependentă ignoră consecinţele consumului exagerat de alcool şi simte nevoia de a creşte treptat cantitatea ingerată. Nu de puţine ori, un alcoolic obişnuieşte să îşi ascundă sticla cu băutură de ceilalţi membri ai familiei. De asemenea, se întâmplă ca unii băutori să îi acuze pe ceilalţi că l-au determinat să bea.

SFATUL SPECIALISTULUI

Viorel Roman, psiholog clinician, psihoterapeut, director executiv ALIAT

S-a renunţat la termenul stigmatizant de alcoolism, acesta fiind înlocuit în cărţile de specialitate cu tulburare legată de consumul de alcool. În această sintagmă întră întreaga paletă de consum dăunător, de la consum abuziv, dipsomanic, şi până la dependenţă severă. Pentru un consumator problematic pot fi eficiente doar nişte intervenţii scurte, dar pentru o persoană cu un consum de lungă durată şi cantităţi mari este nevoie şi de internare sau de tratament medicamentos şi de consiliere de durată mai lungă. Oamenii consumă în multe feluri; contează cât de mult, cât de repede, cât de des, de cât timp şi care este nivelul de afectare asupra individului. Dar ce rămâne problematic este continuarea consumului în ciuda consecinţelor negative în relaţie, profesie sau sănătate, precum şi dificultatea în a opri consumul, deşi persoana îşi doreşte acest lucru. Cu alte cuvinte, între persoana care consumă zilnic 3 unităţi, dar îi este greu să facă pauză, sau tânărul care consumă doar în weekend, dar cantităţi mari, şi persoana care consumă zilnic 15 unităţi este doar o diferenţă de toleranţă, dar vorbim tot despre o tulburare a consumului de alcool.

Tratamentul este complex

Când vorbim de dependenţă severă, ideal, tratamentul ar trebui abordat pe 3 paliere: fiziologic, psihologic şi social. Psihoterapeutul Viorel Roman ne vorbeşte despre ce implică fiecare dintre acestea.