De ce unii oameni sunt fideli şi alţii nu? Explicaţiile psihologului

Există foarte multe neclarităţi şi dileme în jurul relaţiei de cuplu. Majoritatea se întreabă care este „reţeta” perfectă pentru o relaţie armonioasă, echilibrată şi plină de fericire şi iubire.Din păcate, nu există o reţetă pentru asta şi lucrurile nu sunt aşa cum ne sunt prezentate în filmele sau cărţile de dragoste.

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreşedinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI), iubirea este un proces organic, pe care dacă îl întreţii, se usucă şi îşi pierde viaţa în timp. “Putem privi relaţia, printr-un exerciţiu de imaginaţie, ca fiind o fiinţă vie, care se află în grija ambilor parteneri. Dacă fiecare dintre cei doi se implică activ şi o hrănesc, îi oferă atenţie, timp, grijă, iubire, afecţiune, răbdare, înţelegere şi orice mai are nevoie, atunci şi-au găsit reţeta de succes pentru a o ţine în viaţă. Dacă, la pol opus, unul sau ambii uită să ofere relaţiei grija şi hrana de care are nevoie, aceasta pierde din energie şi uşor, uşor, se stinge din „viaţă”. Dacă ar fi să ne privim relaţiile (nu doar de cuplu) drept o fiinţe vii, care au exact aceleaşi nevoi ca şi noi, oare cum ne-am raporta la ele? Ce am alege să facem diferit, pentru a le oferi protecţia şi susţinerea pe care ne-am dori şi noi, la rândul nostru, să le primim? Oare cum ar evolua relaţiile cu oamenii din viaţa noastră, dacă le-am da grija şi iubirea pe care le aşteptăm noi de la alţii? S-ar îmbunătăţi oare calitatea acestora şi modul în care ne simţim noi în ele? Eu consider că da şi chiar semnificativ”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Lipsa fidelităţii nu este o boală genetică, ci o alegere conştientă

Specialistul este de părere că fidelitatea, în sine, nu ţine de genetică, educaţie sau bun simţ, cât ţine de o alegere asumată pe care fiecare dintre noi o facem, sau nu, după caz. “Fidelitatea este o alegere conştientă în care decidem să ne dedicăm timpul, atenţia, grija, iubirea şi tot ceea ce este necesar îngrijirii relaţiei actuale, cu persoana pe care o avem în viaţă în acest moment. Personal, văd fidelitatea mai mult ca pe o asumare a faptului că dăm oportunitatea relaţiei în care ne aflăm să crească odată cu noi şi cu partenerul/a de viaţă. Cred că oricând putem fi atraşi de alte persoane şi diferenţa dintre cei care decid să dea curs unei atracţii şi cei care nu o fac stă într-o alegere completă de a fi sau nu pe deplin dedicaţi persoanei care se află deja în viaţa lor”, declară psihologul Andra Tănăsescu.

De multe ori, ne întrebăm cum au reuşit părinţii noştri să întreţină o căsnice atât de lungă şi de ce acest lucru pare o misiune imposibilă pentru generaţiile tinere?

“Din multele discuţii pe care le-am avut cu cuplurile solide, am extras un numitor comun, astfel: „am ales de la început că ne dedicăm unul altuia şi ca, atunci când întâmpinăm probleme, să stăm împreună cu ele. Am ales să discutăm în loc să ne abţinem. Am ales să ne ascultăm în loc să ne reproşăm. Am ales să încercăm măcar să ne înţelegem reciproc, în loc să ne judecăm. Am ales să rămânem, în special când a devenit greu şi inconfortabil. Şi cel mai mult, cred că am ales să rămânem şi să creştem împreună. Asta a fost reţeta care a funcţionat pentru noi. Nu e uşoară. De multe ori a fost cel puţin incomod, ca să nu mă aventurez să spun incredibil de greu. Dar mereu am ales să găsim împreună rezolvarea şi soluţiile. Mereu am ales să găsim modul cel mai potrivit pentru amândoi de a readuce echilibrul, atunci când acesta se pierdea”. Aşadar, eu am concluzionat următorul lucru: totul ţine de alegerea pe care o facem, nu la începutul relaţiei, ci la cele de pe parcurs. Iniţial este uşor să facem alegeri. Începutul e frumos, dulce, cald, plăcut. Nu, cred că alegerea constantă, de a creşte împreună şi de a găsi soluţii împreună, este secretul relaţiilor stabile, lungi şi armonioase. Alegerile constante sunt cele care decid soarta unei relaţii, precum este decizia noastră de a ne asuma ce facem atunci când dăm, sau nu, curs unei atracţii exterioare. Până la urmă, orice relaţie are aceleaşi cerinţe. Putem alege să schimbăm constant persoana cu care suntem, sperând să evităm asta, sau putem să facem o alegere consţientă de a creşte alături de o persoană care, evident, are aceeaşi deschidere şi dorinţă de creştere reciprocă. Deci, totul ţine de alegerile pe care le facem, poate chiar zi de zi”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreşedinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).