Dopamina, hormonul plăcerii, ne influențează deciziile. Psihologul explică
Dopamina, numită și hormonul fericirii sau al plăcerii, este acel neurotransmițător care este corelat cu nivelul stării de bine.
Nivelul de dopamină influențează desfășurarea proceselor care au loc la nivelul creierului, precum sunt memoria, învățarea, gândirea, etc. Deficitul de dopamină stă la baza declanșării bolilor de tot felul ale sistemului nervos, dar și la schimbări frecvente de dispoziție. Dopamina este secretată în momentele de excitare maximă a sistemului nervos, creșterea nivelului acestui neurotransmițător fiind în directă legătură cu substanțele adictive și cu frecvența consumului acestora. Dopamina joacă un rol principal în declanșarea răspunsului la recompensă, dar și în reglarea mișcărilor și răspunsurilor la impulsurile generate de creier, explică psihologul Sima Simina-Maria.
Implicat în acţiunile care ne fac bine
Acest neurotransmițător este implicat în stările de fericire și, în general, în toate acțiunile care ne fac bine. Astfel, pornind de la această afirmație, se poate deduce că nevoia de dopamină motivează sistemul nervos, pentru ca acesta să dea comenzile necesare pentru acțiunile care aduc starea de bine și generează răspunsuri funcționale la stimulii din mediu. Un nivel potrivit de dopamină permite sistemului nervos să se relaxeze și, astfel, persoana respectivă se simte fericită, energică și motivată. În lipsa unui nivel potrivit de dopamină, integrarea în societate se va face cu dificultate, iar oricare dintre acțiunile inițiate de persoana respectivă nu vor putea fi duse la bun sfârșit sau acest lucru se va întâmpla cu dificultate. Cauza acestei incapacități de finalizare se explică prin lipsa de motivație intrinsecă.
Legătura dintre droguri și secreția de dopamină
Substanțele psihotrope au caracteristica de a crește brusc nivelul de dopamină, prin starea de beatitudine pe care o generează. Această stare este indusă prin creșterea bruscă a nivelului de dopamină, dar și de adrenalină.
Tocmai de aceea, dacă nivelul de dopamină scade periculos de mult, provocând stări de oboseală, lipsă de motivație și nefericire, riscul unei persoane de a deveni consumator regulat al substanțelor psihoactive este foarte mare. Mai ales în momente de acest fel, când experimentăm stări negative, riscul dependenței crește excesiv. În asemenea situații, oamenii devin vulnerabili, chiar mai vulnerabili decât oricând, iar consumul unei doze mici de substanțe psihotrope, care modifică în bine starea generală, poate fi cauza declanșării dependenței.
Text scris de Sima Simina-Maria, psiholog
