Ce conţine, de fapt, margarina? Să ne temem de ea sau nu?

1 margarina jpg jpeg

Mult timp, margarina a fost pusă în banca acuzaţilor, motivul fiind acizii tranşi din compoziţia ei, care dăunează sănătăţii. Mai nou însă, metodele moderne de fabricare şi reglementările impuse de autorităţi au reabilitat acest aliment.

Margarina este o invenţie franceză din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – răspunsul dat de un celebru chimist alimentar al epocii sale provocării lansate de împăratul Napoleon al III-lea, de a se găsi un înlocuitor pentru unt, accesibil oricui şi cu care să se poată hrăni armata franceză. 

Hippolyte Mège-Mouriès a inventat margarina în 1869, numind-o iniţial „oleomargarină”. Faptul că a fost de la bun început gândită ca alternativă „a săracilor” a condamnat margarina la un dispreţ istoric şi nemeritat. Margarina este un amestec de uleiuri vegetale grase şi apă. La fel ca untul, margarina poate fi preparată în propria bucătărie. E nevoie de un emulgator, astfel încât apa şi stropii de grăsime să poată fi amestecate eficient – de pildă, un gălbenuş de ou. În procesele industriale se foloseşte în mod normal lecitina, care are un efect benefic asupra corpului nostru pentru că stimulează funcţionarea sistemului nervos şi a metabolismului.

Citeşte eticheta!

Este important să ne alegem alimentele cu atenţie, dar în România nu suntem în pericol să cumpărăm margarină care conţine acizi graşi trans dăunători. Consumatorii se pot asigura de toate acestea consultând lista de ingrediente a fiecărui produs.  

Acest lucru înseamnă că numai produsele ce se încadrează în limita de 2g de conţinut de acizi graşi trans / 100g de conţinut de grăsimi pot fi vândute în România, iar toate margarinele respectă deja acest lucru. Prin urmare, aceste produse alimentare nu pot fi asociate cu efectele negative ale acizilor graşi trans asupra sănătăţii.  

Principalele ingrediente din margarine sunt uleiurile şi grăsimile vegetale, care conţin şi acizi graşi nesaturaţi vitali pe care organismul nu îi poate produce. De exemplu, uleiurile de rapiţă şi de in de bună calitate din unele margarine conţin în mod natural acizi graşi omega-3, iar uleiul de floarea-soarelui este un ingredient important datorită conţinutului său ridicat de vitamina E şi acizi graşi omega-6. Ingredientele valoroase sunt păstrate şi în timpul procesului de fabricaţie, deoarece implică practic amestecarea ingredientelor la rece.

Este important să alegeţi grăsimile nesaturate şi să reduceţi aportul de grăsimi saturate, deoarece acestea din urmă pot creşte nivelul colesterolului din sânge. Grăsimile nesaturate nu pot fi produse de corpul uman - motiv pentru care sunt numite grăsimi esenţiale - deci consumul lor este esenţial. Aceste tipuri de grăsimi contribuie la reducerea lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL), sau a colesterolului „rău” atunci când se substituie grăsimilor saturate.