Știința ca standard, nu ca dispute. Interviu
Articol publicitar
Mihai Bundoi, Head of Scientific & Medical Affairs: Rigoare, date și validare în evaluarea alternativelor fără fum
De ce credeți că este pusă sub semnul întrebării știința din spatele produselor fără fum și cum răspundeți acestor critici?
Discuția despre alternativele fără fum nu are loc într-un spațiu neutru. Vorbim despre un subiect încărcat emoțional, în care informațiile științifice solide coexistă cu mituri, interpretări selective și mesaje ideologizate / puternic polarizate. În acest context, datele sunt frecvent scoase din context sau simplificate excesiv, ceea ce alimentează confuzia și neîncrederea.
În același timp, observăm o tendință de a respinge apriori anumite cercetări în funcție de tipul de organizație care le realizează, nu pe baza metodologiei sau a rezultatelor. Această abordare ignoră modul real în care funcționează știința modernă și creează o confuzie periculoasă între prudență legitimă și negarea dovezilor disponibile. Consecința este una paradoxală: atunci când se transmite constant ideea că toate produsele sunt la fel de nocive, fumătorii adulți sunt descurajați să caute alternative și continuă să fumeze țigări, care rămân cea mai nocivă formă de consum al nicotinei. Decredibilizarea științei nu afectează o industrie, ci capacitatea oamenilor de a lua decizii informate pentru sănătatea lor.
Cum arată, concret, procesul de cercetare al Philip Morris International?
Procesul nostru este unul riguros și comparabil cu cel utilizat în domeniul farmaceutic. Evaluarea produselor fără fum este realizată etapizat – pornim de la analize detaliate de chimie și fizică a aerosolilor, continuăm cu studii toxicologice și ajungem la studii clinice care urmăresc biomarkerii de expunere și boală.
Această abordare integrată este completată de studii comportamentale, epidemiologice și de monitorizare post-comercializare. Toate studiile respectă ghiduri recunoscute de bună practică și sunt publicate sau supuse evaluării inter pares, tocmai pentru a asigura transparența, reproductibilitatea și robustețea concluziilor.
Cum se raportează autoritățile din alte state la datele științifice generate de PMI?
Datele științifice generate de PMI au fost evaluate de mai multe autorități de reglementare și organisme independente. Foarte recent, Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA a reautorizat comercializarea IQOS ca produs din tutun cu risc modificat, concluzionând că „Studiile științifice au demonstrat că trecerea completă de la țigările convenționale la sistemul IQOS reduce semnificativ expunerea organismului la substanțe chimice dăunătoare sau potențial dăunătoare.”
Evaluări similare au fost realizate și în Europa. Comitetul pentru Toxicitate din Marea Britanie (UK COT) a concluzionat încă din 2017 că există o „probabilă reducere a riscului pentru fumătorii care trec la produse care nu ard tutunul”. În Germania, Institutul Național de Evaluare a Riscurilor (BfR) a publicat în 2019 două analize în Archives of Toxicology, care au identificat reduceri substanțiale ale unor substanțe toxice și au subliniat că aceste reduceri „sunt susceptibile de a diminua expunerea la toxine”. În 2020, Consiliul Superior de Sănătate din Belgia (SHC) a concluzionat, în evaluarea sa, că produsele cu tutun încălzit prezintă un profil de toxicitate mai favorabil decât țigările, chiar dacă nu sunt lipsite de riscuri. Și exemplele pot continua.
Care sunt punctele-cheie pentru o schimbare de mentalitate?
Realitatea este că, la nivel global, consumul de tutun și nicotină rămâne ridicat, iar fumatul continuă să fie un factor major de risc pentru bolile cronice. Politicile tradiționale de control al tutunului, centrate pe prevenirea inițierii și pe renunțare, și-au demonstrat eficiența, dar își ating limitele într-un context în care numărul fumătorilor stagnează de decenii. Experiența țărilor care au făcut progrese recente arată că rezultatele apar atunci când este aplicat un set coerent de măsuri: educație adaptată diferitelor categorii de risc, comunicare publică bazată pe dovezi științifice și accesul fumătorilor adulți la informații corecte, care să le permită decizii informate, în paralel cu protejarea strictă a minorilor.
Lecția este una pragmatică: reducerea prevalentei fumatului presupune reglementări proporționale, diferențierea produselor în funcție de nivelul de risc și politici publice ghidate de date, nu de ideologie. În acest context, strategiile moderne trebuie să includă și soluții de reducere a impactului negativ (harm reduction), sprijinind fumătorii adulți să aleagă opțiuni mai puțin nocive până la renunțarea completă.
Articol susținut de Philip Morris România
