Terapia hormonală, indicată în tratamentul cancerului de prostată

1 2 jpg jpeg

Prin această metodă se blochează efectul hormonilor masculini, potrivit unui studiu realizat în 17 spitale din Statele Unite şi Canada timp de 12 ani. La studiu au luat parte 761 de bărbaţi diagnosticaţi cu cancer de prostată, iar rezultatele, publicate în New England Journal of Medicine, sunt considerate promiţătoare de medicii oncologi.

Ei susţin că acestea vor ajuta la îmbunătăţirii tratamentului pacienţilor afectaţi de recurenţa acestui tip de cancer. După operaţia de prostatectomie, peste 30% dintre bărbaţi manifestă recurenţa cancerului sub formă de metastaze. Studiul, citat de Agerpres, a demonstrat că printre pacienţii trataţi cu radioterapie şi terapie hormonală, incidenţa mortalităţii determinată de astfel de tumori a fost de 5,4%, faţă de cei 13,4% care nu au fost supuşi decât radioterapiei. Frecvenţa metastazelor cancerului de prostată a fost de 14,5%, la pacienţii care au primit radioterapie în combinaţie cu un tratament pentru neutralizarea hormonilor masculini, îm comparaţie cu 23% din grupul care a trecut doar prin tratament cu radioterapie. Cancerul de prostată se află pe locul al doilea în topul celor mai frecvente tipuri de tumori ce îi afectează pe bărbaţi, în Statele Unite. Circa 161.300 de cazuri noi sunt diagnosticate în fiecare an, iar potrivit estimărilor acest tip de cancer ar putea fi răspunzător de 27.000 dintre decese în 2017, potrivit Societăţii Americane de Cancer. În cadrul unor studii viitoare cercetătorii vor căuta să afle dacă toţi pacienţii diagnosticaţi cu cancer de prostată ar trebui să beneficieze de terapie hormonală, dar şi durata optimă a tratamentului. Simptome ale prostatitei

Primul semn care trebuie să îţi dea de gândit când vine vorba de afecţiunile prostatei este urinarea frecventă în timpul nopţii. Alte simptome după care bărbatul se poate „ghida” sunt: urinarea dificilă ori incompletă, senzaţia de urinare bruscă şi micşorarea presiunii jetului.

Te mai pot îngrijora şi: apariţia pauzelor între intenţia de a urina şi momentul în care urina se elimină ori prezenţa sângelui sau a spermei în urină.