Depresia duce la demenţă! Cum ajungem de fapt să suferim de această boală

1 2 jpg jpeg

A┼ča c─â, starea de triste┼úe ┼či sentimentul de neputin┼ú─â poate ├«nsemna o posibil─â depresie. ├Äns─â, unele persoane dezvolt─â o depresie moderat─â, care poate fi controlat─â, iar altele, dezvolt─â o depresie sever─â, care poate deveni o boal─â serioas─â. Din p─âcate femeile sunt mult mai afectate dec├ót b─ârba┼úii, ├«ns─â specialistul explic─â de fapt ce ne face s─â avem aceste st─âri de nelini┼čte.

ÔÇťFiecare etap─â de via┼ú─â are un anumit profil de depresie. Spre ce vreau eu s─â trag semnalul de alarm─â este depresia la v├órst─â ├«naintat─â, care poate fi factor de intrare ├«n demen┼ú─â. Frecvent ┼či de proast─â evolu┼úie este depresia asociat─â demen┼úei sau intrarea ├«n demen┼ú─â prin depresie, pentru c─â la un moment dat nu ┼čtii exact c├ót este depresie, c├ót este deteriorare. Atunci, dac─â nu sesizezi, nu diagnostichezi ┼či nu intervii precoce ├«n depresie c─â ┼či atitudine terapeutic─â riscul mare este s─â se asocieze demen┼ú─â ┼či practic s─â fie ravagii f─âcute la nivelul persoanei respective. ├Än amandoua cazurile vorbim de deteriorare cognitiv─â ┼či depresie ┼či ├«n demen┼ú─â, fiecare prin alt mecanism, dar poten┼úate unul cu altulÔÇŁ, a explicat medicul Mirela Manea.

ÔÇťP├ón─â acum ceva timp se tot spunea c─â stresul determina depresia. Datele ┼čtiin┼úifice merg c─âtre acest tip de leg─âtur─â ├«ntre stres ┼či depresie ┼či m─â refer, ├«n special, la efectul toxic pentru creier al stresului cu riscul apari┼úiei depresiei. Deci exist─â un cerc vicios, ├«n care, odat─â intrat, po┼úi s─â faci depresie. Pe de alt─â parte, nu la toat─â lumea acest lucru se poate ├«nt├ómpl─â, pentru c─â exist─â persoane care r─âspund bine la stres ┼či au o alt─â evolu┼úie comparativ cu persoanele care expuse la stres fac depresie. Pe de alt─â parte, c├ónd vorbim de depresie nu vorbim numai de depresie, putem vorbi numai de ea ├«ntr-un procent mic. Depresia ┼či anxietatea sunt comorbide frecvent, se asociaz─â frecvent. ├«n cel mai mare procent exist─â aceast─â rela┼úie. Care apare prima ÔÇô greu de spus. Nu ┼čtim care o determina pe cealalt─â, cert este c─â am├óndou─â se poten┼úeaz─â una pe alt─â ┼či evolu┼úia este una total negativ─â din punctul de vedere al func┼úion─ârii persoanei respective. C├ónd m─â refer la func┼úionare nu m─â refer numai la cea profesional─â, ci ┼či la cea social─â ┼či bine├«n┼úeles familia, unde ar trebui s─â fie implicat─â o astfel de persoan─âÔÇŁ, a mai afirmat medicul.