Cum influenţează expunerea la soare apariţia sclerozei

1 2 jpg jpeg

Un studiu condus de Institutul Menzies pentru Cercetări Medicale din Australia a relevat că vârsta la care apar pentru prima oară simptomele sclerozei multiple au legătură cu latitudinea. Potrivit conducătorului studiului, profesorul Bruce Taylor, neurocercetător şi clinician, creşterea distanţei faţă de Ecuator este asociată cu apariţia primelor simptome de SM mai devreme. Pentru a afla acest lucru, cercetătorii au analizat datele a peste 22.000 de pacienţi diagnosticaţi cu SM în 52 de centre din 21 de ţări din Europa, America de Nord şi de Sud, Asia Mică, Asia de Sud şi Australia, potrivit Agerpres. Vârsta medie la care au apărut primele simptome a fost calculată la circa 32 de ani. Cu toate acestea, după ce s-au luat în considerare factorii cu posibilă influenţă asupra bolii, cercetătorii au descoperit că la fiecare creştere a distanţei faţă de Ecuator cu 10 grade, simptomele apar cu zece luni mai repede. În cazul persoanelor care locuiesc cel mai departe de Ecuator, simptomele apar cu aproape doi ani mai devreme decât la cele care trăiesc mai aproape de Ecuator. Deşi autorii cercetării au subliniat că studiul este pur observaţional, acesta ''sugerează cu fermitate'' că factorii legaţi de latitudine, asociaţi cu riscul de SM, afectează şi severitatea bolii. Cum se manifestă boala Simptomele variază mult de la un bolnav la altul. În primul stadiu al bolii, apar tulburări de vedere (privire înceţoşată, senzaţia de vedere dublă), tulburări de echilibru şi de vorbire. De asemenea, se poate resimţi o senzaţie de slăbiciune musculară, amorţeală a mâinilor şi picioarelor, cât şi tremorul. Mai pot apărea urinare frecventă, incapacitatea de a ţine urina, oboseală, apetit sexual scăzut.

Cele mai multe cazuri apar la persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani, dar şi vârstnicii şi copiii pot fi diagnosticaţi cu SM. Potrivit mai multor cercetări în domeniu, au o predispoziţie mai mare cei care au avut astfel de cazuri în familie (rude de gradul 1), cât şi populaţiile care trăiesc departe de Ecuator, deoarece au un nivel mai scăzut de vitamina D în organism.

Pentru stabilirea diagnosticului este nevoie de un examen clinic neurologic şi de teste precum RMN la nivel cerebral şi al măduvei spinării, examinarea lichidului cefalorahidian.

Boala a mult mai frecventă în nordul Europei, Canada şi în nordul SUA, unde expunerea la soare, care ajută la asimilarea vitaminei D, este destul de scăzută în sezonul rece.