Dr. Radu ┼óincu: ÔÇ×Pandemia ne-a f─âcut s─â con┼čtientiz─âm c─â aceste boli cronice sunt apanajul societ─â┼úii moderneÔÇť

1 secom jpg jpeg

Sute de studii ┼čtiin┼úifice preliminare schimb─â percep┼úia speciali┼čtilor cu privire la cel mai potrivit mod de a lupta ├«mpotriva SARS-CoV-2. Deocamdat─â, nev├ónd un tratament 100% eficient sau un vaccin ├«mpotriva acestui virus. Medicul Radu ┼óincu ne explic─â modul ├«n care func┼úioneaz─â sistemul imunitar ├«n fa┼úa unei infec┼úii virale ┼či cum ne putem proteja ├«n perioada pandemiei de COVID-19.

Sistemul imunitar este un mecanism complex, format dintr-un ansamblu de organe, celule, canale, care conlucreaz─â pentru a sus┼úine s─ân─âtatea. Rolul acestuia este de a proteja organismul de agen┼úi patogeni precum virusuri, bacterii, parazi┼úi, toxine. Este important de punctat c─â un sistem imunitar deficitar este responsabil ├«n mod direct de apari┼úia bolilor. ├Än timp ce oamenii de ┼čtiin┼ú─â ├«nc─â ├«ncearc─â s─â afle cum reac┼úioneaz─â noul coronavirus la diferite substan┼úe ┼či posibile tratamente, devine din ce ├«n ce mai evident c─â sistemul imunitar joac─â un rol important ├«n lupta cu acest virus. 

Am ├«ncercat s─â afl─âm cum putem sus┼úine imunitatea┼či care sunt consecin┼úele virusului asupra organismului copiilor ┼či adul┼úilor de la domnul doctor Radu ┼óincu, medic primar ├«n cadrul sec┼úiei de Anestezie ┼či Terapie Intensiv─â, doctor ├«n ┼×tiin┼úe Medicale ┼či ┼čef lucr─âri la Farmacologie, Toxicologie ┼či Psihofarmacologie Clinic─â din cadrul Universit─â┼úii de Medicin─â ┼či Farmacie ÔÇ×Carol DavilaÔÇť din Bucure┼čti. 

 Domnule doctor, cum a┼úi resim┼úit aceast─â perioad─â nea┼čteptat─â, mai ales c─â a┼úi avut contact direct cu virusul prin pacien┼úii infecta┼úi veni┼úi la terapie intensiv─â? 

 Destul de dificil, pentru c─â nimeni nu a fost preg─âtit pentru o astfel de pandemie. Sigur c─â, dac─â analiz─âm din punct de vedere ciclic, era de a┼čteptat s─â vin─â. Ultima a fost ├«n 1918, celebra grip─â spaniol─â. Cred c─â ne-a surprins pe to┼úi pentru c─â sistemele de s─ân─âtate nu erau preg─âtite pentru o astfel de criz─â sanitar─â. Vorbim de un virus nou, pe care nu-l cunoa┼čtem ┼či care a intrat sub atenta supraveghere a speciali┼čtilor pentru a putea identifica modalitatea de r─âsp├óndire, modul ├«n care ac┼úioneaz─â asupra organismului ┼či cum putem lupta pentru a elimina acest coronavirus. De departe elementul cel mai provocator al acestei perioade este reprezentat de identificarea unui vaccin, pentru c─â ├«n lipsa lui, cel mai probabil, pandemia va continua.

Se vorbe┼čte mult despre virusul SARS-CoV-2. A┼č vrea s─â relu─âm o tem─â important─â ┼či s─â explic─âm consecin┼úele infect─ârii asupra organismului la adul┼úi ┼či copii.

Este un virus care se afl─â ├«ntr-o continu─â schimbare. ┼×i nu neap─ârat el, c├ót noi ne schimb─âm percep┼úia asupra lui pentru c─â avem din ce ├«n ce mai multe date ┼čtiin┼úifice ┼či studii medicale care ne arat─â modul ├«n care el ac┼úioneaz─â. Dac─â ini┼úial se credea c─â afecteaz─â cu prec─âdere pl─âm├ónul, prin apari┼úia acelei pneumonii virale, iat─â c─â dup─â c├óteva luni de la debutul pandemiei afl─âm c─â exist─â o palet─â mult mai larg─â de aparate ┼či sisteme care sunt afectate de COVID-19. Discut─âm despre afectarea inimii. Miocardita viral─â pe care acest virus o produce, o inflamare a celulelor musculare ale inimii, afecteaz─â func┼úionarea activit─â┼úii cardiace. Dar cel mai grav este c─â anumite studii sus┼úin c─â exist─â posibilitatea ca acest virus s─â determine sechele la nivel cardiac ÔÇô apari┼úia fibrozei cardiace, care nu este altceva dec├ót un pas premerg─âtor al insuficien┼úei cardiace. Au fost citate ├«n studii ┼či afec┼úiuni la nivelul creierului printr-o inflama┼úie asem─ân─âtoare unei encefalite virale cu modific─âri ├«n sfera eurocognitiv─â. ├Än acest moment, nu putem spune c─â avem toate piesele puzzle-ului COVID-19, dar sunt absolut convins c─â lumea ┼čtiin┼úific─â face toate eforturile pentru a avea aceste elemente. ├Än absen┼úa cunoa┼čterii ├«n totalitate a acestui virus, vom fi dezorienta┼úi ┼či nu vom putea ajunge la identificarea unui tratament.

Este virusul la fel de periculos la toate categoriile de vârstă?

Virusul are o patogenitate ┼či putem spune c─â este mai periculos pentru persoanele vulnerabile, adic─â cele aflate la limita de v├órst─â, mai ales dac─â au ┼či anumite patologii cronice concomitente. Se pare c─â acestea dezvolt─â forme severe de boal─â ┼či ├«nregistreaz─â o mortalitate ridicat─â. De asemenea, au fost citate ┼či forme fulminante grave ale COVID-19 la persoane tinere, aparent s─ân─âtoase, care nu aveau alte comorbidit─â┼úi. Lucru care pe noi ne-a nedumerit la momentul resespectiv, ├«ns─â este determinat nu neap─ârat de o agresivitate a virusului, ci de capacitatea organismului de a r─âspunde ├«mpotriva lui. Se pare c─â este o reac┼úie inflamatorie sistemic─â exagerat─â ┼či exacerbat─â ├«n raport cu acest virus. De fapt, ea este cea care produce cele mai mari efecte negative, nu virusul ├«n sine. Iar dac─â discut─âm de grupa pediatric─â, sigur c─â au fost citate cazuri chiar la nou n─âscu┼úi contamina┼úi cu coronavirus. Ace┼čtia au o evolu┼úie bun─â de cele mai multe ori ┼či, fa┼ú─â de adul┼úi, nu au o patologie ┼či simptomatologie respiratorie extrem de accentuate, ci mai degrab─â o simptomatologie digestiv─â cu dureri abdominale, grea┼ú─â, v─ârs─âturi ┼či diaree. Aceasta este modalitatea ├«n care virusul ac┼úioneaz─â pe diferite grupe de v├órst─â.

Cum putem ajuta organismul în această perioadă pentru a evita contractarea virusului?

Desigur, pe l├óng─â m─âsurile specifice de preven┼úie. ├Än momentul acesta, neav├ónd un tratament ┼úintit sau un vaccin, singura modalitate de lupt─â ├«mpotriva acestei boli este preven┼úia. Trebuie s─â fim foarte precau┼úi, plec├ónd de la o realitate simpl─â: orice persoan─â, indiferent de v├órst─â ┼či statusul de s─ân─âtate, poate dezvolta o form─â fulminant─â grav─â, care nu este previzibil─â. Nimeni nu poate garanta c─â vei face o form─â u┼čoar─â a bolii. ├Äntrebarea cea mai important─â ├«n raport cu acest virus a fost care este rolul imunit─â┼úii. Cred c─â r─âspunsul cel mai echilibrat ├«n lumina datelor actuale este c─â trebuie s─â avem o imunitate prompt─â, dar care s─â nu fie nici prea slab─â ├«nc├ót s─â nu poat─â elimina virusul, dar nici o imunitate foarte agresiv─â. Acest echilibru este greu de ob┼úinut pentru c─â imunitatea, fa┼ú─â de alte func┼úii ale organismului, este foarte dificil de evaluat. Toat─â imunitatea noastr─â este ca o hart─â extrem de aglomerat─â cu puncte de intersec┼úie, ├«n care se suprapun diferitele celule imunitare, ┼či c─âi de semnalizare. Deci nu este at├ót de simplu s─â po┼úi ac┼úiona asupra imunit─â┼úii. ├Äns─â, discut├ónd de imunitate din perspectiva ap─âr─ârii ┼či protej─ârii organismului, ea trebuie s─â fie competent─â. Adic─â trebuie s─â avem tot ce este necesar pentru sistemul nostru imunitar ca el s─â poat─â face fa┼ú─â unei injurii microbiene, virale sau bacteriene.

Pentru o mai bună înţelegere a acestui concept atât de des folosit, vă rog să explicaţi mai concret ce este imunitatea.

Imunitatea este capacitatea noastr─â de a ne ap─âra ├«mpotriva injuriilor externe, a microorganismelor externe. Avem o imunitate celular─â, adic─â ni┼čte celule imune care se lupt─â cu microorganismele la fel ca pe un c├ómp de lupt─â. Sunt celule care identific─â inamicul care a ajuns ├«n organismul nostru, iar odat─â ce a fost identificat ┼či prelucrat─â informa┼úia, aceasta informatie este transmis─â c─âtre celulele imunitare care sunt capabile s─â elaboreze anticorpi specifici pentru microorganismul pe care l-au identificat. Ace┼čti anticorpi sunt capabili s─â inactiveze particulele microbiene ┼či, ├«n felul acesta, se finalizeaz─â lupta cu un microorganism. Mai avem ┼či imunitatea umoral─â, care folose┼čte anumite substan┼úe pe care celulele imunitare le realizeaz─â. ┼×i, dincolo de aceste tipuri de imunitate, mai sunt ┼či alte elemente care ne protejeaza, este vorba de componentele sistemului antioxidant. ┼×tim foarte bine c─â orice injurie extern─â ÔÇô microbian─â, virala, ┼č.a.m.d. ÔÇô, determin─â un r─âspuns oxidativ, care de multe ori este declan┼čat chiar de propriul nostru organism. Iar el trebuie s─â fie temperat de sistemul antioxidant. Discut─âm de diferite enzime capabile s─â neutralizeze toate aceste elemente oxidative. Stresul oxidativ nu face altceva dec├ót s─â degradeze structurile celulare, ├«n special membrana celular─â, ┼či s─â favorizeze ceea ce noi numim moarte celular─â, lucru care e foarte periculos.

Cum putem susţine imunitatea?

├Än primul r├ónd, trebuie subliniat faptul c─â noi discut─âm de imunitatea general─â, nespecific─â. Pentru c─â imunitatea specific─â o ob┼úinem doar prin trecerea prin boal─â, c├ónd ne contamin─âm cu un anumit microorganism ┼či dezvolt─âm imunitate. Sau prin vaccinare. Numai c─â imunitatea poate fi de lung─â durat─â pentru unele infec┼úii sau de scurt─â durat─â pentru altele. De exemplu, ├«n cazul gripei sezoniere avem o imunitate de scurt─â durat─â, astfel c─â, atunci c├ónd ne vom ├«nt├ólni din nou cu virusul, vom face din nou boala. Plus c─â exist─â ┼či posibilitatea apari┼úiei shift-urilor antigenice, ├«n care se produc combina┼úii virale. ┼×i atunci este vorba de un alt virus pe care organismul nu mai reu┼če┼čte s─â-l recunoasc─â.

Alimenta┼úia ne poate oferi suficien┼úi macro ┼či micronutrien┼úi pentru a sus┼úine sistemul imunitar?

Când discutăm de imunitatea nespecifică, ne referim în primul rând la o alimentaţie echilibrată. Elementul care stă la baza unei imunităţi bune este, fără îndoială, alimentaţia echilibrată. Trebuie să avem o alimentaţie care să ofere sistemului imunitar toţi precursorii de care are nevoie. Avem studii despre Vitamina C, care este una dintre cele mai studiate molecule în raport cu imunitatea. Sunt studii publicate care ne arată, de pildă, că în stările gripale, asocierea în schema de tratament a Vitaminei C reprezintă o cheie de evoluţie favorabilă cu o reducere de câteva zile a simptomatologiei. Sau chiar o reducere a spitalizarii. De asemenea, mai sunt studii despre extractele de echinaceea, aceasta fiind un imunomodulator care are capacitatea de a pune într-o expectativă sistemul nostru imunitar dacă ar intra în contact cu o particulă microbiană. Mai sunt studii importante, publicate în special în partea de est a Europei, legate de beneficiile propolisului, un extract antimicrobian dovedit. Studiile au arătat chiar că este un antiviral, existând posibilitatea ca el să fie folosit în anumite infecţii virale, cum ar fi împotriva virusului HIV sau a virusurilor herpetice.

Există contraindicaţii în administrarea acestor produse, sunt anumite afecţiuni în care nu sunt recomandate sau au efecte adverse?

├Än primul r├ónd, trebuie s─â pornim de la o realitate pe care Rom├ónia nu a reu┼čit s─â o con┼čtientizeze ├«nc─â. Orice produs natural este un produs farmacologic activ ÔÇô tocmai de aceea ├«l lu─âm, ca s─â aib─â un efect. Dac─â nu are niciun efect ├«nseamn─â c─â l-am luat degeaba. ├Än momentul ├«n care intoducem ├«n organism un produs cu efect farmacologic, trebuie s─â fim siguri c─â acel produs este corect ales, c─â el r─âspunde necesit─â┼úilor noastre, c─â nu are contraindica┼úii sau interac┼úiuni medicamentoase cu alte produse ÔÇô naturale sau de sintez─â, c─â nu ne agraveaz─â anumite st─âri. Suplimentele naturale ┼či produsele naturale sunt o arm─â extrem de important─â ├«n schema terapeutic─â, dar numai dac─â sunt folosite a┼ča cum trebuie ┼či dac─â sunt utilizate dup─â o g├óndire medical─â corect─â. Medicul g├ónde┼čte schema din punct de vedere al fiziopatologiei bolii, al sinergismului farmacologic. Poate un produs dintr-o gam─â are un efect sinergic cu un alt produs din alt─â gam─â. Acest sinergism este cel care cre┼čte eficien┼úa produsului.

Dar dac─â suntem s─ân─âto┼či, putem s─â mergem ├«n farmacie ┼či s─â ne cump─âr─âm suplimente alimentare ┼úin├ónd cont de anumite criterii?

Da, sunt anumite produse care care nu sunt adjuvante sau curative pentru anumite afec┼úiuni, sunt mai degrab─â produse preventive. G├óndi┼úi-v─â c─â dincolo de tot ce vorbim ast─âzi legat de coronavirus, discut─âm de un asalt agresional asupra organismului, determinat nu numai de microorganisme, ci ┼či de substan┼úe toxice pe care le inger─âm, de poluarea la care suntem expu┼či. Poluarea aerului, pesticidele ┼či microparticulele de plastic reprezint─â o surs─â de poluare foarte important─â. Cred c─â putem s─â g├óndim un stil de via┼ú─â echilibrat ┼či preventiv, pentru c─â scopul suplimentelor alimentare nu este s─â trateze, ci s─â previn─â apari┼úia unor boli. Dac─â discut─âm de tubul digestiv, discut─âm de sindromul de permeabilitate digestiv─â care ├«nseamn─â c─â acolo avem o inflama┼úie cronic─â determinat─â de substan┼úe toxice care ajung ├«n tubul digestiv, de substan┼úe care au un efect imunologic ┼či care declan┼čeaz─â o reac┼úie inflamatorie responsabil─â de cre┼čterea permeabilit─â┼úii. Tubul digestiv absoarbe elementele nutritive ┼či ne protejeaz─â de toate toxicele din intestin. Dac─â acest tub digestiv devine foarte permeabil, o parte din substan┼úele chimice, toxice pe care le inger─âm, metaboli┼úii bacterilor intestinale vor trece ├«n s├ónge ┼či ne vor intoxica. Aceast─â permeabilitate digestiv─â, determinat─â de o alimenta┼úie nes─ân─âtoas─â, de toate substan┼úele chimice care vin ├«n contact cu tubul digestiv, poate fi oprit─â prin folosirea unor substan┼úe prebiotice ┼či probiotice. De cele mai multe ori acest sindrom de permeabilitate este ├«nso┼úit de disbioz─â, adic─â de un dezechilibru al florei intestinale normale. Avem flor─â intestinal─â protectiv─â ┼či agresiv─â. Acest dezechilibru cre┼čte permeabilitatea digestiv─â ┼či atunci putem lua un probiotic care ne va popula tubul digestiv cu bacterii de care avem nevoie. De asemenea, putem discuta de o foarte interesant─â corela┼úie ├«ntre microbiota intestinal─â ┼či axa creierului ÔÇô exista o ax─â binecunoscut─â deja, ├«n care sistemul nervos este conectat cu tubul digestiv, o axa bidirec┼úional─â. Creierul ne poate influen┼úa microbiota ┼či aici discut─âm despre efecte devastatoare ale stresului, ale st─ârilor negative, depresive asupra tubului digestiv, dar exist─â ┼či un efect invers ÔÇô ├«n care tubul digestiv afectat produce modific─âri neuroendocrine asupra creierului. O evaluare a microbiotei intestinale, a permeabilit─â┼úii digestive ne poate trage un semnal de alarm─â despre o boal─â care nu a ap─ârut ├«nc─â, dar care poate ap─ârea ├«n timp ┼či poate intoxica organismului. Putem evita asta dac─â ac┼úion─âm preventiv, cu ajutorul unor probiotice, la momentul oportun, ghidat de un medic ┼či cu evaluare, astfel ├«nc├ót tratamentul s─â fie urmat p├ón─â ├«n momentul ├«n care este eliminat─â disbioza.

Dup─â ce criterii alegem un supliment alimentar?

Dac─â suntem persoane s─ân─âtoase, avem nevoie de o decontaminare digestiv─â, deci trebuie s─â ├«ncerc─âm s─â alegem suplimente alimentare care s─â ne asigure, ├«n primul r├ónd, un tranzit intestinal optim. O alt─â problem─â a acestei societ─â┼úi moderne este tulburarea de tranzit, mai exactconstipa┼úia. Aceasta este un element foarte grav pentru c─â determin─â acumularea de substan┼úe toxice ├«n tubul digestiv, pentru o perioad─â lung─â de timp. ├Än contact cu mucoasa digestiv─â, acestea devin promotoare ale schimb─ârii arhitecturii normale a tubului digestiv ┼či a cancerului digestiv. Deci trebuie s─â avem grij─â de tubul digestiv, s─â avem ├«n vedere produse naturale care au capacitatea s─â men┼úin─â un tranzit intestinal normal sau chiar s─â absoarb─â anumite substan┼úe chimice ÔÇô cum ar fi c─ârbunele activat, care se comport─â ca un burete pentru aceste toxine. La fel ┼či suplimentele probiotice ┼či prebiotice, care men┼úin echilibrul microbiotei intestinale. Iar pe partea de imunitate, trebuie s─â d─âm imunit─â┼úii acele substan┼úe precursoare pe care le folose┼čte pentru men┼úinerea unei func┼úii normale. Discut─âm de Vitamina C ┼či echinaceea, care au efecete imunomodulatoare dovedite. ┼×i, pentru c─â ast─âzi suntem supu┼či la stres oxidativ tocmai din perspectiva expunerii toxice pe care o avem, trebuie s─â folosim ┼či substan┼úe precursoare pentru ap─ârarea antioxidant─â: seleniu, glutation, Vitamina E, picnogenol ┼či alge marine care aduc un aport de seleniu. Nu trebuie s─â uit─âm elementul central al imunit─â┼úii, reprezentat de zinc, pentru c─â sunt extrem de multe studii care ne arat─â c─â este un element utilizat de foarte multe c─âi imunitare. Cu ce concluzii ar trebui s─â r─âm├ónem despre imunitate ┼či lupta ├«mpotriva coronavirus? Pandemia de COVID-19 ne-a f─âcut s─â con┼čtientiz─âm c─â aceste boli cronice sunt apanajul societ─â┼úii moderne. Dac─â vom avea un stil de via┼ú─â echilibrat ┼či preventiv, ├«n care ne vom ├«ngriji de propria s─ân─âtate ┼či vom fi aten┼úi la alimenta┼úie, cel mai probabil vom ├«nt├órzia apari┼úia bolilor cronice. Iar lipsa bolilor cronice, dincolo de o bun─â calitate a vie┼úii, ne protejeaz─â ├«n fa┼úa multor altor boli. Nu doar coronavirusul ucide oamenii care sufer─â de boli cronice, ci ┼či alte boli, precum pneumoniile bacteriene ┼či gripa, pot ucide persoanele care au ┼či alte patologii cronice.

Articol realizat în parteneriat cu Secom®.