Colesterol mărit: când e nevoie de tratament medicamentos

Este important de ştiut că tratamentul dislipidemiei trebuie iniţiat doar de medic, care stabileşte când şi ce fel de medicamente trebuie luate, în funcţie de alte eventuale boli pe care le are pacientul.

În general, se recomandă o reevaluare la 3 luni după începerea tratamentului. Scăderea grăsimilor în sânge după acest interval arată că tratamentul a avut rezultat, ceea ce înseamnă însă că nu trebuie oprit.

„La medicamentele care scad colesterolul trebuie apelat numai dacă, după 3-6 luni de la modificarea stilului de viaţă, valorile acestuia nu s-au apropiat de normal.

În cazul persoanelor care au suferit un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, a diabeticilor, în prezenţa insuficienţei renale cronice, tratamentul hipolipemiant trebuie instituit precoce, dar strict personalizat şi monitorizat permanent“, recomandă medicul Mihai Corneliu Ungureanu, specialist de medicină internă. Ce medicamente se folosesc STATINELE (atorvastatin, lovastatin, fluvastatin, rosuvastatin, simvastatin) se numără printre medicamentele prescrise cel mai des pentru scăderea colesterolului.

Acestea acţionează prin scăderea colesterolului total şi a celui LDL cu peste 25%. De asemenea, ajută la reducerea trigliceridelor. Statinele oferă protecţie cardiovasculară prin stabilizarea plăcilor de aterom, prevenind înfundarea lor. Pentru efect maxim, se recomandă ca statinele să fie luate seara.

În general, statinele sunt sigure, chiar şi pe termen lung. Pacienţii pot avea reacţii adverse precum inflamaţia muşchilor (miozită). Este indicată şi dozarea transaminazelor, pentru monitorizarea funcţiei ficatului, întrucât aceste pastile pot duce la creşterea nivelului enzimelor hepatice.

Este bine de ştiut că statinele de ultimă generaţie sunt din ce în ce mai des lipsite de efecte adverse. Statinele nu sunt recomandate celor cu boli hepatice şi nici gravidelor ori femeilor gravide ori care alăptează.

(gemfibrozil, fenofibrat) nu înlocuiesc statinele, ci le completează. Medicii prescriu această clasă de medicamente în cazul în care, în urma tratamentului cu statine, nu scad valorile trigliceridelor şi ale colesterolul LDL.

(niacin) este o vitamină din grupul B, prescrisă, de regulă, dacă nivelul grăsimilor în sânge rămâne crescut, în condiţiile modificării stilului de viaţă şi administrării altor clase de medicamente hipolipemiante. Acidul nicotinic poate scădea cu până la 20% nivelul trigliceridelor şi al colesterolul LDL.

(ezetimib) sunt o clasă nouă de medicamente recomandate în dislipidemie. Sunt recomandaţi fie celor care nu pot lua statine, fie în asociere cu aceştia. Ca reacţii secundare cu aceste medicamente, pot apărea ameţeli, dureri musculare, greaţă, constipaţie sau diaree.

. Aceşti acizi polinesaturaţi conţinuţi în mod natural în peşte (macrou, hering, cod, somon, sardine, ton) au efect cardioprotector, prin scăderea trigliceridelor şi a colesterolului „rău“. Ei ajută la prevenirea depunerilor de grăsimi pe pereţii vaselor, menţinându-le elasticitatea. .