Antibioticele îţi sabotează imunitatea

2 jpg jpeg

Un sistem imunitar puternic ne pune la ad─âpost nu numai de r─âceal─â ┼či de grip─â, care ne dau de furc─â ├«n aceast─â perioad─â, dar ┼či de boli mai grave, precum cancerul.

┬şIat─â de ce grija pentru imunitate ar trebui s─â fie una dintre priorit─â┼úile noastre, ┬şdac─â vrem s─â fim s─ân─âto┼či.

Mecanism complex, alc─âtuit din miliarde de celule, cu misiuni precise ├«n organism, sistemul imunitar ┬şeste permanent ├«n alert─â, gata s─â ne apere at├ót de factorii nocivi din exterior (virusuri, bacterii), c├ót ┼či din interior (celulele canceroase).

Oboseala persistent─â, infec┼úiile repetate (urinare, vaginale), erup┼úiile herpetice ┼či r─ânile ┬şcare se vindec─â greu sunt c├óteva semne c─â ai imunitatea sl─âbit─â.

Stresul te las─â prad─â bolilor

Nu este chiar o ├«nt├ómplare c─â r─âce┼čti tocmai atunci c├ónd ai o perioad─â mai stresant─â la serviciu, de pild─â. Este demonstrat s─â stresul sl─âbe┼čte activitatea anticorpilor.

Mai precis, secreţia în exces a hormonului stresului (cortizolul) scade formarea anticorpilor, substanţe produse de sistemul imunitar ca răspuns la atacurile bacteriilor, virusurilor sau ale altor agenţi patogeni.

├Än special sunt afecta┼úi anticorpii IgG, care se reg─âsesc ├«n toate fluidele organismului ┼či care au rolul de a ne proteja fa┼ú─â de infec┼úiile virale ┼či bacteriene.

┼×i dac─â ai insomnii e┼čti mai expus infec┼úiilor (├«n timpul somnului, se refac inclusiv func┼úiile sistemului imunitar). Dac─â te reg─âse┼čti ├«n aceast─â descriere, f─â mi┼čcare moderat─â (nu intens─â, pentru c─â are efect contrar).

Alerg─ârile u┼čoare, de pild─â, stimuleaz─â ÔÇ×armeleÔÇŁ naturale de ap─ârare, precum limfocitele B (implicate ├«n producerea anticorpilor), limfocitele T (cu rol antiinfec┼úios ┼či de distrugere a tumorilor) ┼či celulele NK (ÔÇ×natural killersÔÇŁ - uciga┼či naturali ai bacteriilor, virusurilor ┼či ai celulelor canceroase).

Există pastile care-ţi perturbă flora intestinală

Flora intestinal─â reprezint─â mai mult de jum─âtate din sistemul imunitar. Dac─â iei antibiotice sau anticoncep┼úionale, bacteriile ÔÇ×buneÔÇŁ din intestine sunt distruse.

O floră intestinală dezechilibrată afectează sintetizarea normală a imunoglobulinelor, cu rol în combaterea agenţilor patogeni.

Infec┼úiile urinare ┼či vaginale frecvente sunt un semn al unei flore intestinale perturbate, implicit al unei imunit─â┼úi sl─âbite.

┼×i medicamentele antitiroidiene pot da leu┬şcopenie, tulburare ma┬şnifestat─â prin sc─âderea num─ârului de globule albe (leucocite), implicate ├«n ap─ârarea organismului de infec┼úii.

Mai po┼úi citi ┼či:

- Antibiotice naturale sau pastile?

- C├ónd ┼či cum iei antibiotice

- Antibioticele NU se iau cu pumnul!

Zah─ârul dezarmeaz─â ┬şglobulele albe

Dacă vrei un sistem imunitar puternic, evită să mănânci dulciuri în exces, pentru că zahărul favorizează dezvoltarea microorganismelor.

Atunci c├ónd consumi 100 g de zah─âr (cam trei linguri), ├«n urm─âtoarele cinci ore, capacitatea globulelor albe de a distruge bacteriile este semnificativ redus─â, se arat─â ├«ntrÔÇĹun studiu ap─ârut ├«n ÔÇ×Jurnalul American de Nutri┼úie Clinic─âÔÇŁ.

Pentru c─â sistemul imunitar este influen┼úat ├«n mare m─âsur─â de ceea ce m├ónc─âm, este bine s─â nu ne lipseasc─â din diet─â nutrien┼úi cu rol dovedit ├«n cre┼čterea capacit─â┼úii naturale de ap─ârare a organismului: vitamina C (citrice, broccoli, kiwi), vitamina E (ulei de m─âsline, nuci), zinc (carne, ou─â, alune).

Alţi inamici ai imunităţii

- obezitatea

- curele de sl─âbire drastice

- fumatul

- frigul

- virozele repetate

Doctor Click! S─ân─âtate v─â sf─âtuie┼čte

Dr. Garofi┼úa Nicolae, medic primar medicin─â de familie Clinica Garomed Bucure┼čti

2 jpg jpeg

Bolnavii cronici sunt mai sensibili

Imunitatea poate s─â fie influen┼úat─â de factori externi, respectiv condi┼úii de microclimat (temperaturi crescute cu umiditate mare sau temperaturi sc─âzute), de mediul de munc─â (expunerea la diverse toxice, suprasolicit─âri ale diverselor aparate ┼či sisteme ale organismului), de alimenta┼úia necorespunz─âtoare din punct de vedere al principiilor nutritive esen┼úiale (proteine, lipide, glucide), de curele de sl─âbire intempestive, de fumat ┼či de obezitate.

De asemenea, influen┼úeaz─â negativ imunitatea bolile cardiace ┼či cele ale aparatului respirator, anemiile, bolile mo┼čtenite ale aparatului imunitar, afec┼úiunile hepatice sau renale, bolile infec┼úioase (precum HIV), bolile de sistem (poliartrita reumatoid─â, lupus eritematos, psoriazis etc.), tratamentele ├«ndelungate cu corticosteroizi, radio- ┼či chimioterapia, oboseala, sindromul de suprasolicitare, stresul ┼či consumul de droguri.

Organele sistemului imunitar

Amigdalele ┼či polipii - ac┼úioneaz─â ca un filtru contra agen┼úilor patogeni din aer ┼či din alimente.

Timusul - aici se formează celulele limfocitare de tip T, implicate, printre altele, în distrugerea tumorilor.

Apendicele - este implicat ├«n producerea celulelor imunitare ┼či a anticorpilor.

Splina - filtreaz─â s├óngele ┼či produce anticorpi.

Ganglionii limfatici - sunt distribui┼úi la nivelul mai multor puncte ale corpului. Atunci c├ónd organismul este atacat de microbi, ganglionii se m─âresc ┼či accelereaz─â producerea de limfocite.

Măduva osoasă - în celulele stem de la acest nivel se formează limfocitele B, implicate în fabricarea anticorpilor.

2 jpg jpeg