De ce apare ateroscleroza

1 shutterstock 1137479780 jpg jpeg

Mul┼úi dintre factorii care duc la apari┼úia aterosclerozei pot fi modifica┼úi, de aceea, este bine s─â ┼čtii ce ar trebui s─â schimbi ├«n stilul de via┼ú─â.

Inamic t─âcut al inimii ┼či nu numai, ateroscleroza duce la pierderea elasticit─â┼úii arterelor, la ├«ngustarea ┼či chiar la ├«nfundarea lor din cauza depunerii pl─âcilor de aterom pe pere┼úii acestora.

Ateromul sau pl─âcile de aterom se formeaz─â progresiv pe pere┼úii arterelor. Cantit─â┼úile mari de colesterol sangvin ajung s─â agreseze endoteliul, un strat sub┼úire care c─âptu┼če┼čte arterele. Prin fisurarea acestuia, colesterolul p─âtrunde ├«n peretele arterial. ├Äntr-o prim─â faz─â, apar stria┼úii g─âlbui. ├Än componen┼úa ateromului intr─â at├ót depozitele de colesterol, c├ót ┼či alte substan┼úe precum calciul (care duce la calcifierea pl─âcii de aterom, av├ónd ca rezultat fragilizarea pere┼úilor vasculari), celule ┼či reziduuri, care, prin acumulare, ├«ngreuneaz─â trecerea s├óngelui. C├ónd placa de aterom se rupe, corpul ├«ncearc─â s─â repare aceast─â ruptur─â prin formarea unui cheag de s├ónge.

Nivelul crescut al colesterolului

Substan┼ú─â prezent─â ├«n toate celulele corpului, colesterolul este necesar pentru buna func┼úionare a organismului. ├Än exces ├«ns─â, colesterolul se depune de pere┼úii arterelor care transport─â s├óngele c─âtre organe vitale precum inima ┼či creierul. Pentru a minimaliza riscurile pentru s─ân─âtate, ai grij─â s─â ├«┼úi men┼úii nivelul colesterolului total mai mic de 200 mg/dl, cel al colesterolului LDL (r─âu) sub 100 mg/dl, iar colesterolul HDL (bun) ar trebui s─â fie mai mare de 60 mg/dl. De asemenea, valorile optime ale trigliceridelor trebuie s─â fie mai mici de 150 mg/dl. 

Fumatul

Este dovedit c─â fumatul este factor cancerigen, dar acest obicei este d─âun─âtor ┼či pentru s─ân─âtatea arterelor. Fumatul scade colesterolul bun, favorizeaz─â formarea pl─âcilor de aterom, sus┼úine inflama┼úia la nivel arterial, cre┼čte v├óscozitatea s├óngelului, implicit riscul de formare a cheagurilor ┼či m─âre┼čte tensiunea arterial─â. Un fum─âtor are riscuri de 2-3 ori mai mari de a face o boal─â cardiovascular─â ├«n compara┼úie cu un nefum─âtor.   

Hipertensiunea

Persoanele care au hipertensiune arterial─â sunt mai expuse probabilit─â┼úii de a dezvolta o boal─â coronarian─â. Acest lucru este pus pe seama faptului c─â tensiunea crescut─â ac┼úioneaz─â ca o for┼ú─â suplimentar─â asupra pere┼úilor arterelor. Cu timpul, la hipertensivi, arterele devin mai susceptibile acumul─ârii de pl─âci de aterom. Este important s─â ├«┼úi monitorizezi tensiunea ┼či, dac─â este cazul, s─â faci schimb─ârile de diet─â ┼či de stil de via┼ú─â recomandate de medicul de familie. Valorile normale ale tensiunii sunt sub 120/80 mmHg.  

Diabetul zaharat

Excesul de zahăr în sânge dăunează pereţilor arterelor, diabetul fiind recunoscut ca un factor de risc major în apariţia bolilor cardiovasculare. Dacă ai diabet zaharat, controlează-ţi nivelul glicemiei, pentru prevenirea complicaţiilor asociate. Monitorizarea se face acasă cu ajutorul glucometrului (sau a sistemelor moderne de măsurare continuă a glicemiei) ori la medic.

Obezitatea

Din alaiul de efecte negative ale obezit─â┼úii asupra s─ân─ât─â┼úii face parte ┼či ateroscleroza. La adul┼úi, surplusul de kilograme este asociat cu apari┼úia aterosclerozei premature. Obezitatea duce la m─ârirea tensiunii arteriale, la suprasolicitarea inimii ┼či la cre┼čterea nivelului colesterolului. Este important ca persoanele cu kilograme ├«n exces s─â sl─âbeasc─â treptat, sub ├«ndrumarea unui nutri┼úionist.   

Alimentaţia dezechilibrată

O diet─â ├«n care predomin─â gr─âsimile animale ┼či zah─ârul ├«ntre┼úine ateroscleroza. ÔÇ×Alimenta┼úia nera┼úional─â este recunoscut─â ca fiind unul dintre factorii de risc ai procesului de ateroscleroz─â. Exist─â nenum─ârate dovezi care atest─â c─â regimurile hipercalorice, bogate ├«n gr─âsimi animale, cu un con┼úinut crescut de acizi gra┼či satura┼úi ┼či colesterol, sau bogate ├«n produse zaharoase rafinate exercit─â un efect de alterare a structurii ┼či normale a intimei func┼úionalit─â┼úii (n.r. strat al arterelor) vasculareÔÇŁ, se arat─â ├«n cartea ÔÇ×Exerci┼úiul fizic ├«n combaterea aterosclerozeiÔÇŁ.  

Sedentarismul

Se consider─â c─â persoanele sedentare au un risc comparabil cu cel al fum─âtorilor ├«n ceea ce prive┼čte apari┼úia bolilor cardiovasculare. Probabilitatea de instalare a bolii coronariene ┼či a accidentului vascular cerebral este aproape redus─â la jum─âtate la persoanele cu o via┼ú─â activ─â. Mersul vioi, ├«notul, ciclismul, alerg─ârile practicate zilnic, c├óte o jum─âtate de or─â, au efect benefic, preventiv.

Ce nu poate fi modificat

Sunt 3 factori de risc asocia┼úi aterosclerozei asupra c─ârora nu se poate interveni: v├órsta, ereditatea ┼či sexul.

V├órsta. Ateroscleroza se agraveaz─â pe m─âsura ├«naint─ârii ├«n v├órst─â. Pe de o parte, la v├órsta a treia, arterele ├«┼či pierd elasticitatea ├«n cadrul procesului natural de ├«mb─âtr├ónire, ceea ce le face vulnerabile acumul─ârii de aterom. Pe de alt─â parte, v├órsta ├«naintat─â este un factor de risc ┼či prin prisma expunerii ┼či acumul─ârii de alte cauze care duc la apari┼úia aterosclerozei.

Ereditatea. Este foarte posibil ca persoanele care au părinţi cu ateroscleroză să fie afectate, la rândul lor, de această boală a arterelor.

Sexul. B─ârba┼úii au un risc mai mare de a face ateroscleroz─â. Femeile sunt protejate p├ón─â la menopauz─â pe estrogen, hormon benefic ├«n ceea ce prive┼čte profilul lipidic, sensibilitatea la insulin─â ┼či tensiunea arterial─â. Dup─â menopauz─â, ateroscleroza evolueaz─â ┼či la femei, dar mai pu┼úin sever ca la b─ârba┼úi.

┼×tiai c─â...

...administrarea de pilule anticoncepţionale poate grăbi formarea plăcilor de aterom?