Ce trăsături apărute la mijlocul vieții indică un risc crescut de demență?
Pierderea încrederii în tine și senzația de nervozitate la vârsta mijlocie te pot expune unui risc crescut de demență.
Cercetătorii au descoperit că există șase trăsături specifice care apar la vârsta mijlocie și care îți pot crește riscurile de a dezvolta această boală ce „fură” funcțiile creierului.
Simtome de depresie pot fi semnele unui risc crescut de demență. Foto: Shutterstock.
Oamenii de știință de la University College London (UCL) spun că aceste simptome ar putea fi „markeri timpurii ai unor procese neurodegenerative subiacente”.
Ce a arătat studiul
Cei 5.811 participanți la studiul „Whitehall II” au răspuns la întrebări legate de sănătatea lor fizică și mintală.
La etapa de urmărire, realizată după o medie de 23 de ani, 586 de persoane dezvoltaseră demență. Cercetătorii au concluzionat că șase simptome „depresive au apărut ca indicatori solizi, la vârsta mijlocie, ai unui risc crescut de demență”.
Ce simptome cresc riscul
Dacă la vârsta mijlocie ai simțit că ți-ai pierdut încrederea în tine, prezinți un risc cu peste 50% mai mare de a dezvolta demență mai târziu în viață.
În mod similar, dacă ai spus des că nu poți „să faci față problemelor”, riscul tău este cu 49% mai mare.
Dacă ai declarat des că „nu simți căldură și afecțiune față de ceilalți”, ai un risc cu 44% mai mare de a dezvolta demență peste aproximativ 20 de ani.
O stare constantă de nervozitate sau de tensiune („ești mereu încordat”) a fost asociată cu o creștere de 34% a riscului de demență.
Dacă te-ai simțit nemulțumit de modul în care sunt îndeplinite sarcinile, probabilitatea ta de a dezvolta demență a fost cu o treime mai mare.
Iar dacă ai raportat dificultăți de concentrare, riscul tău a crescut cu 29%.
Ce spun cercetătorii
„Un set distinct de simptome depresive apărute la vârsta mijlocie a fost asociat cu un risc crescut de demență, ceea ce sugerează că aceste simptome ar putea fi markeri timpurii ai unor procese neurodegenerative subiacente”, au scris autorii în revista The Lancet Psychiatry.
Autorul principal, dr. Philipp Frank, de la Divizia de Psihiatrie a UCL, a explicat: „Rezultatele noastre arată că riscul de demență este legat de câteva simptome depresive specifice, nu de depresie în ansamblu. Această abordare, la nivel de simptom, ne oferă o imagine mult mai clară asupra persoanelor care pot fi mai vulnerabile cu decenii înainte de apariția demenței.
Simptomele cotidiene, pe care mulți oameni le experimentează la vârsta mijlocie, par să conțină informații importante despre sănătatea pe termen lung a creierului. Acordarea de atenție acestor tipare ar putea deschide noi oportunități pentru prevenția timpurie.”
Cele șase simptome depresive care indică un risc crescut de demență sunt, pe scurt:
- Îți pierzi încrederea în tine
- Nu reușești să faci față problemelor
- Nu simți căldură și afecțiune față de ceilalți
- Ești nervos și tensionat aproape tot timpul
- Nu ești mulțumit de modul în care sunt realizate sarcinile
- Ai dificultăți de concentrare
Coautorul și coordonatorul studiului, profesorul Mika Kivimaki, de la Facultatea de Științe ale Creierului (UCL), a adăugat:
„Depresia nu are o singură formă, simptomele variază mult și se suprapun adesea cu anxietatea.
Am descoperit că aceste tipare mai nuanțate pot indica cine are un risc mai mare de a dezvolta tulburări neurologice.”
Este îmbătrânire normală sau demență?
Demența, cea mai frecventă formă fiind boala Alzheimer, se instalează lent, în timp. Pe măsură ce boala avansează, simptomele devin mai severe. La început însă, ele pot fi subtile și pot fi confundate cu problemele normale de memorie asociate îmbătrânirii.
De exemplu, este normal ca odată cu înaintarea în vârstă să uiți din când în când un cuvânt. În schimb, dificultățile constante de a purta o conversație sunt mai sugestive pentru demență.
Specialiștii explică faptul că este normal să mai pui cheile într-un loc neobișnuit și să îți ia mai mult timp să le găsești. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, procesul de a-ți aminti ce ai făcut și unde ai fost devine mai lent.
În demență însă, s-ar putea să nu mai poți recupera deloc aceste informații sau să așezi obiectele în locuri complet nepotrivite, de exemplu, să pui fierbătorul în frigider în locul laptelui.
Sursa: The Sun
