Un simptom care poate deveni boală în sine

1 2 jpg jpeg

Durerea este un simptom principal ├«n afec┼úiuni precum artroza. Atunci c├ónd se cronicizeaz─â, poate fi considerat─â o boal─â de sine st─ât─âtoare, potrivit unor speciali┼čti.

Toat─â lumea a experimentat cel pu┼úin o durere, la un moment dat, ├«n via┼ú─â, mii de boli fiind ├«nso┼úite de acest simptom. Potrivit defini┼úiei Asocia┼úiei Interna┼úionale pentru Studiul Durerii, acest simptom este ÔÇ×o experien┼ú─â senzorial─â ┼či emo┼úional─â dezagreabil─â, asociat─â unei leziuni tisulare veritabile ori poten┼úiale sau descis─â ├«n astfel de termeniÔÇŁ. Durerea are un mecanism complex, care implic─â anumi┼úi receptori, circuite neurologice ┼či secre┼úie de hormoni ┼či molecule specifice. De pild─â, prostaglandinele sunt molecule chimice naturale care au un rol important ├«n procesul inflamator. ├Än cazul unui astfel de episod tranzitor (durere de din┼úi) sau al bolilor inflamatoare (poliartrit─â reumatoid─â, spondilit─â anchilozant─â), prostaglandinele ajut─â la transmiterea semnalelor de durere c─âtre creier. ├Än acest context, cortizolul, hormon secretat de glandele suprarenale, are o puternic─â ac┼úiune antiinflamatoare, bloc├ónd ac┼úiunea prostaglandinelor.

De câte tipuri este

- Din punctul de vedere al cauzei, exist─â durere nociceptiv─â, neuropat─â ┼či psihogen─â.

Durerea NOCICEPTIV─é este un act de ap─ârare a organismului. Este provocat─â ├«n urma stimul─ârii receptorilor durerii (nociceptori) prezen┼úi la nivelul pielii ┼či al ┼úesuturilor. Mesajul este transmis c─âtre creier ┼či decodificat, fiind trimis─â apoi senza┼úia de durere ├«n zona afectat─â. Acest tip de durere poate fi declan┼čat de ac┼úiuni mecanice (fracturi, entorse, loviri) sau chimice (arsuri). De asemenea, poate fi vorba de un proces inflamator (reumatism, crize de gut─â).

Durerea NEUROPAT─é, spre deosebire de cea nociceptiv─â, ├«┼či are originea ├«n organism. Este declan┼čat─â ├«n urma modific─ârilor sau leziunilor prezente la nivelul sistemului nervos central sau periferic ┼či este resim┼úit─â sub forma senza┼úiilor de ace sau furnic─âturi. Sunt incluse ├«n aceast─â categorie nevralgia postherpetic─â din zona zoster ┼či durerile din neuropatii (afectarea nervilor periferici).

Exist─â ┼či dureri PSIHOGENE. ├Än cazul lor, durerea emo┼úional─â se transform─â ├«ntr-una fizic─â.

- Din punctul de vedere al duratei, durerea poate fi acut─â sau cronic─â.

Durerea ACUTĂ apare brusc, fiind mai mult sau mai puţin intensă. Este un adevărat semnal de alarmă, care permite, de multe ori, stabilirea unui diagnostic precis. Durerea acută dispare îndată ce este rezolvată cauza.

Durerea CRONIC─é este recurent─â, fiind resimi┼úit─â pe perioade mai lungi, peste 6 luni. Adesea, durerea cronic─â are impact asupra vie┼úii persoanei, cauz├ónd, printre altele, alterarea st─ârii psihice, a apetitului ┼či a somnului. Unii speciali┼čti clasific─â acest tip de durere ca boal─â ├«n sine.

ÔÇ×Durerea corespunde unei senza┼úii nepl─âcute care se manifest─â sub diferite forme (arsur─â, ├«n┼úep─âtur─â, cramp─â, ap─âsare), ale c─ârei intensitate ┼či durat─â sunt variabile. Este provocat─â, de cele mai multe ori, de excitarea termina┼úiilor nervoase sensibile la stimuli durero┼či, prezente ├«n piele ┼či ├«n mai mic─â m─âsur─â la nivelul mucoaselor, tendoanelor, vaselor sau organelorÔÇŁ, dr. Olga Oprea.

┼×tiai c─â...

...durerea IDIOPATICĂ este un tip de durere cu un mecanism neînţeles pe deplin, fiind prezentă, de pildă, în fibromialgie?

Suntem inegali în faţa durerii

Percep┼úia durerii, ca de altfel, durerea ├«n sine, reprezint─â un domeniu intens studiat ├«n ultimii ani. De pild─â, oamenii de ┼čtiin┼ú─â sunt interesa┼úi s─â afle de ce unii dintre noi suport─â mai mult─â durere ├«n compara┼úie cu ceilal┼úi. Un studiu recent a ar─âtat c─â toleran┼úa la durere variaz─â ├«n func┼úie de structura creierului. Potrivit cercet─ârii publicate ├«n jurnaul ÔÇ×PainÔÇŁ, percep┼úia durerii are leg─âtur─â cu materia cenu┼čie din unele regiuni ale creierului. Un alt studiu de amploare a ar─âtat c─â femeile sunt mult mai sensibile la durere dec├ót b─ârba┼úii, motivele fiind de natur─â genetic─â, hormonal─â ┼či cultural─â.

Info

La copiii foarte mici, medicii repereaz─â durerea dup─â indicatori precum aspectul fe┼úei, felul ├«n care se mi┼čc─â ┼či pozi┼úia membrelor.