TEST: Care este vârsta reală a arterelor?

1 2 jpg jpeg

Cum se explic─â faptul c─â arterele unei persoane pot ├«mb─âtr├óni mai repede dec├ót omul ├«n sine? Spre exemplu, un b─ârbat ├«n v├órst─â de 42 de ani, care fumeaz─â ┼či are colesterolul total de 180, din care colesterolul ÔÇ×bunÔÇť este 45, ┼či tensiunea arterial─â sistolic─â 125 (reprezint─â presiunea exercitat─â asupra pere┼úilor arteriali c├ónd inima se contract─â), are vasele de s├ónge mai b─âtr├óne cu 12 ani.

Adic─â, arterele sale au 54 de ani. Un alt exemplu: o femeie de 52 de ani, nefum─âtoare, care are colesterolul total ├«n valoare de 220, din care colesterol ÔÇ×bunÔÇť 44, ┼či tensiunea arterial─â sistolic─â de 135, are arterele ├«n v├órst─â de 68 de ani. Dac─â femeia ar m├ónca mai s─ân─âtos ┼či ar reduce colesterolul la 200, anii arterelor ar sc─âdea la 59 de ani.

Ia un pix ┼či o foaie ┼či f─â testul pe care ┼úi-l propunem, pentru a afla c├ó┼úi ani au arterele tale. Dup─â ce aduni punctele, verific─â r─âspunsurile.

1. Câţi ani ai?

Femeie B─ârbat 30-34 0 0 35-39 2 2 40-44 4 5 45-49 5 6 50-54 7 8 55-59 8 10 60-64 9 11 65-69 10 12 70-47 11 14 +75 12 15 2. Fumezi

Femeie B─ârbat

Nu 0 0

Da 3 4

Femeie B─ârbat

Nu 0 0

Da 4 3

Femeie B─ârbat

<160 0 0

160-199 1 1

200-239 3 2

240-279 4 3

>280 5 4

Femeie B─ârbat

>60 -2 -2

50-59 -1 -1

45-49 0 0

35-44 1 1

<35 2 2

6. M─âsoar─â-┼úi tensiunea arterial─â ┼či vezi c├ót este presiunea sistolic─â (num─ârul mai mare de pe ecran)

a) Dac─â nu iei medicamente pentru hipertensiune

Femeie B─ârbat

<120 -3 -2

120-129 0 0

130-139 1 1

140-149 2 2

150-159 4 2

>160 5 3

Femeie B─ârbat

<120 -1 0

120-129 2 2

130-139 3 3

140-149 5 4

150-159 6 4

>160 7 5

Mai po┼úi citi ┼či:

- Dieta săracă în carbohidraţi nu afectează arterele

Puncte Vârsta arterelor

<0 <30

1 31

2 34

3 36

4 39

5 42

6 45

7 48

8 51

9 55

10 59

11 64

12 68

13 73

14 79

>15 >80

Puncte Vârsta arterelor

<0 <30

0 30

1 32

2 34

3 36

4 38

5 40

6 42

7 45

8 48

9 51

10 54

11 57

12 60

13 64

14 68

15 72

16 76

>17 >80

De obicei, la aceast─â v├órst─â, arterele sunt tinere ┼či nu prezint─â urme de ├«mboln─âvire, de┼či maturizarea vaselor de s├ónge ├«ncepe ├«nc─â de la 20 de ani. Tutunul, colesterolul ÔÇ×r─âuÔÇť ┼či sedentarismul pot accelera ├«mb─âtr├ónirea arterelor.

├Äntre 30 ┼či 40 de ani, procesul de acumulare a depozitelor de gr─âsime ├«ncepe s─â se accelereze la b─ârba┼úi. Femeile sunt, ├«n general, protejate de apari┼úia pl─âcilor de gr─âsime p├ón─â la instalarea menopauzei. Nivelul de colesterol ÔÇ×r─âuÔÇť, tutunul, hipertensiunea arterial─â ┼či nivelul crescut al zah─ârului ├«n s├ónge pot provoca leziuni persistente asupra c─âptu┼čelii interioare a arterelor.

50 de ani

C─âptu┼čeala interioar─â a arterelor continu─â s─â se degradeze, iar pere┼úii vaselor devin mai rigizi ┼či mai fibro┼či. Cre┼čterea tensiunii arteriale ┼či pl─âcile de gr─âsime produc daune ├«n plus, rezult├ónd artere mai pu┼úin elastice. ├Äncepe s─â creasc─â nivelul de munc─â la care este supus─â inima, iar acest lucru duce la calcifierea ┼úesuturilor supuse efortului. La femei, abia acum ├«ncepe s─â se depun─â ├«n mod accelerat pl─âcile de gr─âsime pe artere.

Procesul de ├«mb─âtr├ónire este ├«n continu─â desf─â┼čurare, cu consecin┼úe asupra arterelor, care trebuie s─â reziste ┼či la peste 100.000 de b─ât─âi ale inimii pe minut. C─âptu┼čeala vaselor de s├ónge este rigid─â, ceea ce favorizeaz─â formarea cheagurilor de s├ónge ┼či apari┼úia atacurilor de cord.