Nu neglija rana pe col!

În faze incipiente, rana pe col, cunoscută în termeni medicali drept cervicită, nu are simptome, de aceea, femeile care se confruntă cu această problemă de sănătate află de existenţa ei la un consult medical, de multe ori în momentul în care aceasta se cronicizează.

Este momentul în care pot apărea dureri în timpul actului sexual, menstruaţii abundente, însoţite de crampe, dar şi scurgeri vaginale anormale (cu un miros neplăcut, vâscoase). De asemenea, mai pot apărea dureri pelvine şi de spate. Simptome care pot apărea mai rar sunt usturimea la urinare, mâncărimi, dar şi sângerări uşoare între menstruaţie. Infecţiile pot cauza o astfel de leziune Cervicita poate apărea în urma unor infecţii precum cele cu Chlamydia tracomatis, Mycoplasma, Herpes Simplex, virusul papiloma uman (HPV) cât şi Trichomonas vaginalis. Leziunile mai pot fi cauzate şi de folosirea incorectă a tampoanelor interne sau pot fi rezultatul unor reacţii alergice la unele substanţe din care sunt fabricate prezervativele sau la substanţele conţinute de unele produse de igienă intimă feminină. Poate duce la infertilitate

Cel mai mare risc pe care îl au femeile cu rană pe col este cel de a dezvolta cancer cervical, spune Monica Pandrea, medic primar ginecolog la Donna Medical Center. Există şi risc de infertilitate, dacă leziunea nu este tratată la timp. Totodată, cervicita poate duce la avort spontan sau la o sarcină extrauterină.

Diagnosticul este pus în urma mai multor examene medicale, la recomandarea ginecologului. Astfel, este nevoie de examen de secreţie vaginală, de testul Babeş Papanicolau, cât şi de teste pentru depistarea unor infecţii, cum este cea cu HPV (virus care este responsabil pentru apariţia cancerului cervical).

De asemenea, medicul poate recomanda şi colposcopia (metodă prin care se vizualizează colul uterin, vaginul şi vulva, cu ajutorul unui colposcop, instrument medical asemănător unui microscop).

În funcţie de rezultatele investigaţiilor medicale, în cazul rănii pe col se poate face tratament local cu ovule, se administrează antibiotice, se poate face tratament imunostimulant sau, în ultimă instanţă, se fac cauterizare cu laser, crioterapie sau electrorezecţie a zonei lezionale (ERAD).

Este obligatoriu ca femeile care au avut o astfel de problemă de sănătate să meargă la control din jumătate în jumătate de an, pe o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 ani.