Legătura dintre gluten şi psoriazis

1 2 jpg jpeg

În cazul în care te confrunţi cu dureri musculare, articulare, pierdere în greutate, intoleranţă la căldură sau ai un ritm cardiac accelerat, nu aştepta ca aceste simptome să treacă de la sine. Aceste simptome fac parte dintr-o serie mai amplă de simptome specifice bolilor autoimune. Astfel, poţi să te mai confrunţi şi cu dificultate de concentrare, oboseală sau epuizare constantă, pierderea părului sau apariţia petelor albe pe piele, amorţeală sau furnicături la nivelul mâinilor şi picioarelor.

Nu amâna consultul la doctorul de specialitate, primul pas este să identifici care este exact cauza ce a provocat apariţia acestor simptome. De principiu, medicii vor trata cu antiinflamatoare, steroizi sau imunodepresive simptomele bolilor autoimune. Este important ca tu să depistezi cauza apariţiei.

Identificarea bolii autoimune

Un proces destul de anevoios, cu simptome ce adesea pot fi bagi, dar pot căpăta aspecte variate şi afecta anumite organe printre care tiroida, pielea sau creierul.

Este vital să cunoşti istoricul medical al familiei, să îţi cunoşti corpul, care îi sunt sensibilităţile sale atât alimentare cât şi psihice. Este bine să te afli în legătură şi cu un medic specialist în medicină funcţională care să îţi ghideze paşii pentru a efectua analizele necesare depistării problemei tale.

Primul pas îl reprezintă scoaterea din alimentaţie a tuturor alimentelor inflamatorii, şi anume cerealele, leguminoasele, mai ales că de multe ori lectinele din cereale şi din legume sunt asociate cu apariţia bolilor autoimune.

Este necesară şi o analiză a materiilor fecale pentru a verifica bacteriile benefice din organism, infecţii survenite dar şi permeabilitatea intestinului. Având în vedere că la nivelul intestinelor se regăseşte peste 80 % din capacitatea sistemului imunitar, cercetarea trebuie să înceapă cu starea funcţională a intestinului.

Un alt test pe care trebuie să îl faci este cel al anticorpilor, a prezenţei metalelor grele sau posibilele infecţii.

Află care este legătura dintre psoriazis şi disfuncţiile erectile AICI

Psoriazisul şi consumul de gluten

Această afecţiune apare treptat, în diverse forme şi poate afecta zone întinse din corp. Începe cu mici umflături roşii, terminâmdu-se cu solzi ce se lipesc între ei, sângerând când se elimină.

Printre cele mai comune şi afectate zone se regăsesc coatele, genunchii, organele genitale, scalpul sau unghiile.

O afecţiune iritantă şi stresantă ce poate fi tratată cu ajutorul cremelor emoliente, a terapiei cu lumină dar şi a dietei.

Majoritatea studiilor efectuate în jurul acestei afecţiuni arată că există un punct comun între apariţia psoriazisului şi consumul de gluten. Pacienţii având un nivel ridicat de anticorpi la gluten, în sânge, fapt care se se transformă într-o reacţie imună la întâlnirea glutenului în organism. Atât boala celiacă cât şi psoriazisul, sunt boli autoimune ce au la bază anticorpi ce luptă împotriva glutenului, informaţie prezentată într-un articol din Psoriazis Advance, în 2004 de către National Psoriasis Foundation.

În acest articol se precizează faptul că la pacienţii cu psoriazis, au ieşit pozitiv testul pentru markeri care indică boala celiacă, şi după ce li s-a recomandat dieta făra gluten au observat că la 30 din 33 de pacienti care au respectat dieta, leziunile psoriazice au avut o scădere considerabilă.

S-a observat de a lungul timpului că la unii oameni, psoriazisul este legat de o enteropatie sensibilă la gluten, chiar dacă în continuare cauza apariţiei psoriazisului este necunoscută, boala celiaca este o afecţiune genetică.

Un aspect destul de important este acelă că remarcat faptul că persoanele care se confruntă cu psoriazis pot avea alergii şi la alte alimente nu doar la gluten.

Astfel că produse precum lactatele, zahărul, soia, porumbul sunt doar câteva alimente cu posibil factor alergen. Din acest motiv este foarte important să se realizeze un test alergen pentru a ştie exact ce anume să eviţi în alimentaţia ta.

Factori declanşatori

Aceşti factori pot varia de la un om la altul, însă în cea mai mare parte apar din cauza stresului pemanent, a leziunilor la nivelul pielii, din cauza administrării anumitor medicamente mai ales cele pentru tratarea tensiunii arteriale, consumul de alcool, tutun, droguri, infecţii netratate sau inflamaţii recurente.