Iată ce modificări produce frigul în organism!

Reglarea temperaturii corpului revine hipotalamusului, o regiune a sistemului nervos central, care acţionează ca un adevărat termostat.

Pentru a se limita pierderile de căldură, în organism se produc: scăderea fluxului de sânge la nivelul pielii (vasoconstricţie), creşterea ritmului cardiac şi apariţia frisoanelor, ca un reflex al activităţii muşchilor.

Pentru buna funcţionare a organelor şi mecanismelor proprii, organismul are nevoie de o temperatură constantă de 36-37 de grade Celsius.

Atunci când are loc o expunere îndelungată la frig şi când temperatura corpului scade sub 35 de grade Celsius, se instalează hipotermia, manifestată prin confuzie, pierderea memoriei, vorbire neclară, somnolenţă, respiraţie superficială sau încetinită.

Dacă temperatura corpului scade sub 30 de grade Celsius, poate surveni coma. Hipotermia poate fi fatală, decesul producându-se prin insuficienţă cardiacă. Un alt risc al expunerii la ger sunt degerăturile, mai frecvente la cei care consumă alcool şi la cei cu probleme circulatorii.

Citeşte şi:

- Iată cum poţi trata alergia la frig!

- Atenţie! Frigul favorizează herpesul

- Descoperă alimentele care ne pot apăra de frig

ŞTIAI CĂ… …pielea de găină apare în urma procesului de termoreglare a corpului, prin contracţia muşchilor erectori anexaţi firului de păr? INFO: Iarna, tensiunea arterială are tendinţa de a creşte, iar hipertensivii pot răspunde mai greu la tratament. INIMĂ: Din cauza îngustării vaselor periferice, inima bate mai repede, fiind nevoită să facă un efort suplimentar pentru a pompa sângele.

PIELE: Expusă frigului, pielea are tendinţa de a se usca. De asemenea, gerul agravează cuperoza, boală manifestată prin spargerea capilarelor superficiale de la nivelul pielii, care apar sub forma unor vinişoare roşii.

PLĂMÂNI: Aerul rece îngustează căile respiratorii, îngreunând respiraţia.

APARAT URINAR: Pe fondul sistemului imunitar vulnerabil, iarna, infecţiile urinare apar mai des.

VASELE DE SÂNGE: Debitul de sânge se micşorează, pentru a reduce pierderile de căldură, iar acest lucru se face prin îngustarea diametrului arterelor periferice. În plus, gerul favorizează şi creşterea vâscozităţii sângelui.