Iarna, hipertensivii pot face mai uşor infarct
Iarna, ne temem mai ales de răceli şi de gripă, însă ele sunt numai o parte din neplăcerile sezonului rece.
Frigul supune organismul unor procese de adaptare, iar aceste modificări îi afectează mai ales pe cei care suferă de boli pulmonare sau de inimă.
Mai precis, aerul rece produce o vasoconstricţie (îngustare a vaselor sangvine), în special la nivelul arterelor periferice.
Din această cauză, muşchiul inimii este suprasolicitat, iar tensiunea arterială poate creşte brusc.
În plus, alternanţa cald-rece supune cordul unui efort de adaptare şi, pentru că nevoia de oxigen este mai mare, inima va pompa mai mult.
De aceea, hipertensivii, cei cu tulburări circulatorii şi cei cu afecţiuni cardiace au un risc mai mare de a face infarct miocardic, accident vascular cerebral sau crize anginoase severe.
Frigul îngustează şi căile respiratorii, prin urmare, prin plămâni va trece o cantitate mai mică de aer. Acest lucru este periculos pentru cei cu astm bronşic (pot face mai multe crize de astm) şi pentru cei cu bronşită obstructivă cronică (mai multe episoade de tuse).
Frigul afectează şi funcţia renală. De aceea, acum pot recidiva mai des infecţiile la acest nivel (glomerulonefritele, cistitele microbiene).
Sfaturi călduroase ca să nu te doboare frigul
Poartă căciulă, şosete de lână, fular, mănuşi şi încălţăminte cu talpă groasă, pentru a împiedica pierderile de căldură.
Dacă ai de făcut drumuri mai lungi, intră în magazine pentru a te mai încălzi, iar dacă ai probleme cu inima, evită trecerea bruscă de la cald la frig şi ieşirile dimineaţa şi seara.
Spală-te bine pe mâini, timp de 20 de secunde, pentru a omorî virusurile răcelii sau ale gripei.
Aeriseşte-ţi locuinţa cel puţin 10 minute, dimineaţa şi seara. Nu-ţi supraîncălzi camerele, pentru că metabolismul se demobilizează, reacţionând mai greu la diferenţele de temperatură; de aceea, răcim mai uşor dacă ieşim dintr‑o casă călduroasă în frig.
Alcoolul nu te încălzeşte!
În popor se spune că iarna ne putem încălzi dacă bem o tărie. În realitate, efectul este contrar.
Poţi resimţi imediat o uşoară senzaţie de căldură temporară, dată de dilatarea vaselor de sânge, însă tocmai astfel se pierde mai repede căldura.
În plus, riscul de degerături este mai mare la cei care consumă alcool.
Doctor Click! Sănătate vă sfătuieşte
Dr. Mihai Corneliu Ungureanu, medic specialist medicină internă Gral Medical, Bucureşti
Vârstnicii, la risc iarna
Frigul determină vasoconstricţia generalizată a arterelor periferice (membre, piele) şi intensificarea mecanismelor producătoare de energie.
Cel de-al doilea fenomen poate induce o stare de epuizare mai ales în cazul celor care au vârste înaintate.
Vasoconstricţia periferică produce creşterea brutală a tensiunii arteriale şi reducerea fluxului sangvin la nivelul ţesuturilor.
Bolnavul hipertensiv poate face un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, iar cei cu cardiopatie ischemică pot face crize anginoase severe.
Info: Ştiai că jumătate din căldura corpului se pierde dacă îţi ţii capul descoperit pe frig?
