Fibromialgia, o altă faţă a oboselii

1 2 jpg jpeg

Pentru c─â simptomele sindromului se confund─â cu cele ale bolilor reumatismale, fibromialgia este diagnosticat─â, de cele mai multe ori, gre┼čit. De asemenea, este confundat─â cu oboseala cronic─â. Se poate vorbi de fibromialgie atunci c├ónd durerile de spate, de umeri, g├ót ┼či articula┼úii ale membrelor persist─â de cel pu┼úin 3 luni, c├ónd acestea devin greu de suportat ┼či c├ónd sunt ├«nso┼úite ┼či de tulbur─âri de somn ┼či de oboseal─â accentuat─â.

Un alt criteriu de diagnostic este apari┼úia senza┼úiei de durere la presiunea ├«n anumite puncte sensibile caracteristice fibromialgiei, cel pu┼úin 11 din 18. Al─âturi de aceste simptome, mai pot ap─ârea st─âri depresive, anxietate, rigiditate sau ├«n┼úepenirea corpului, dureri de cap ┼či faciale, tulbur─âri digestive, precum ┼či unele probleme de concentrare. Simptomele se pot amplifica ├«n contextul unor evenimente stresante sau dup─â unele traume fizice. Femeile, mai afectate Peste 70% din cazurile de fibromialgie sunt depistate la femei, cele mai afectate fiind cele cu v├órste cuprinse ├«ntre 30 ┼či 55 de ani. Potrivit mai multor cercet─âri, hormonii sexuali feminini ar fi implica┼úi. Dimpotriv─â, testosteronul, hormon sexual masculin, le ofer─â b─ârba┼úilor o oarecare protec┼úie ├«n fa┼úa fibromialgiei.

Sunt mai expuse persoanele anxioase ┼či depresive, precum ┼či cele cu un sistem imunitar sl─âbit, persoanele sedentare sau, dimpotriv─â, cei care au o activitate fizic─â intens─â. De asemenea, fibromialgia este mai frecvent─â la cei care sufer─â de artrit─â reumatoid─â, de lupus eritematos (boal─â autoimun─â) ┼či de insuficien┼ú─â tiroidian─â.

În Europa, în jur de 14 milioane de oameni suferă de fibromialgie.

Oboseala prelungit─â, f─âr─â un motiv aparent, trebuie investigat─â din punct de vedere medical. Consultul medical se impune dac─â odihna nu aduce nicio ameliorare ├«n ceea ce prive┼čte sl─âbiciunea organismului. Totodat─â, mergi la doctor dac─â, ├«n afar─â de epuizare, mai ai ┼či simptome precum: dureri ├«n piept, de cap, crampe musculare, palpita┼úii, transpira┼úie, tulbur─âri de somn, vertij, probleme de concentrare, tulbur─âri de memorie ┼či pierderea ├«ncrederii ├«n for┼úele proprii.

Este indicat s─â mergi la medic dac─â oboseala te ├«mpiedic─â s─â ├«┼úi duci la bun sf├ór┼čit sarcinile zilnice, dac─â metodele folosite p├ón─â acum contra oboselii sunt ineficiente ┼či dac─â extenuarea s-a instalat brusc. Nu exist─â un test medical anume, dar doctorul va recomanda o serie de analize ce ar putea releva existen┼úa unui dezechilibru sau a unei boli care se afl─â la originea oboselii. De asemenea, medicul ┼úine cont ┼či de anumite aspecte: contextul apari┼úiei acesteia, durata, intensitatea ┼či simptomele asociate.

Primele analizele recomandate de doctor sunt cele de s├ónge: hemoleucograma complet─â, probele inflamatoare (VSH, proteina C reactiv─â), glicemia, creatinina, sideremia, hormonii tiroidieni (TSH, T4), transaminazele, teste pentru hepatite (B, C) ┼či HIV, precum ┼či markerii tumorali. ├Än func┼úie de suspiciuni, se completeaz─â cu radiografia pulmonar─â, electrocardiograma ┼či probele de urin─â.

1. Oboseala este întotdeauna semnul unei probleme medicale serioase.

2. Femeile au un risc mai mare de a suferi de oboseal─â.

3. Artrita, cancerul ┼či hipotiroidia pot cauza oboseal─â.

4. Doliul, depresia ┼či anxietatea pot duce la apari┼úia sindromului de oboseal─â cronic─â.

5. Mi┼čcarea moderat─â este de ajutor contra oboselii.

R─âspunsuri: 1-Fals; 2-Adev─ârat; 3- Adev─ârat; 4- Adev─ârat; 5- Adev─ârat.

2 jpg jpeg

Oboseala este o stare caracterizat─â prin sc─âderea nivelului de energie ┼či prin sl─âbiciune general─â, ├«n urma realiz─ârii unor activit─â┼úi cotidiene. De obicei, are un caracter tranzitor, disp─âr├ónd dup─â o perioad─â de odihn─â. Aceast─â stare se poate asocia cu urm─âtoarele semne ┼či simptome clinice: tulbur─âri de memorie, dureri musculare, cefalee, somnolen┼ú─â, ame┼úeal─â, halucina┼úii, tulbur─âri de vedere, de coordonare motorie sau de dispozi┼úie (iritabilitate, triste┼úe etc.) ┼či sc─âderea motiva┼úiei.

Apari┼úia manifest─ârilor enumerate anterior ┼či persisten┼úa oboselii constituie o indica┼úie pentru prezentarea la medic. ├Än urma consultului vor fi recomandate o serie de investiga┼úii clinice ┼či paraclinice, care vor eviden┼úia dac─â a ap─ârut o afec┼úiune (anemie, diabet zaharat, hipotiroidie, depresie etc) care are inclus─â acest─â stare ├«n tabloul clinic specific.