Durerile abdominale: când trebuie mers la medic

2 2 jpg jpeg

Durerile articulare, prezente ┼či la tineri

Peste 200 de boli pot afecta articula┼úiile, multe dintre acestea fiind reprezentate de bolile reumatice cronice, simptomul principal fiind durerea. Unele dintre acestea sunt de tip degenerativ, cum este artroza, boal─â ce apare ├«n cadrul procesului de ├«mb─âtr├ónire la nivel articular. ├Än perioadele de crize, se poate recurge la tratament local ┼či/sau general cu antiinflamatoare, decontracturante musculare ┼či antialgice.

Alte boli ale articula┼úiilor sunt cele inflamatoare precum poliartrita reumatoid─â ┼či spondilita anchilozant─â. La tineri se ├«nt├ólnesc mai ales forme de reumatism infec┼úios sau autoimun. ├Än bolile inflamatoare articulare, durerea apare mai ales noaptea; este accentuat─â ├«n repaus ┼či cedeaz─â la mi┼čcare. Articula┼úiile afectate sunt umflate ┼či uneori calde. ├Än astfel de boli, este nevoie de urmarea tratamentului de fond.

1 din 5 adulţi are dureri de spate

Una dintre suferin┼úele care aduc frecvent oamenii la medic este durerea de spate, favorizat─â de factori precum suprasolicitarea coloanei, c─âratul de greut─â┼úi, pozi┼úia incorect─â, ├«ntinderea muscular─â, afec┼úiunile degenerative, tasarea vertebrelor, hernia de disc, artrita ┼či artroza. Exist─â mai multe tipuri de dureri de spate, clasificate, dup─â tipul lor (mecanice, inflamatoare) sau dup─â localizare (cervicalgie ÔÇô la nivelul g├ótului, care iradiaz─â sau nu spre cap, um─âr ┼či m├óini; lombalgie ÔÇô ├«n zona lombar─â; dorsalgie ÔÇô ├«n regiunea dorsal─â; durerea pe traiectul unui nerv sciatic).

Statisticile arat─â c─â 1 din 5 adul┼úi are are dureri lombare care dureaz─â de mai mult de 3 luni. ├Än cazul ├«n care durerile nu cedeaz─â, este nevoie de prezentarea la medic, pentru aflarea cauzei care a dus la producerea durerilor de spate. Dac─â disconfortul este intens, medicul va prescrie diverse medicamente (antiinflamatoriile nonsteroidiene ┼či steroidiene, antialgicele, relaxantele musculare). De multe ori, poate fi nevoie de ┼čedin┼úe de fizio- ┼či kinetoterapie. Se vor evita men┼úinerea pozi┼úiilor fixe pe perioade lungi (statul de scaun) ┼či activit─â┼úile care suprasolicit─â coloana vertebral─â.

Durerea abdominal─â intens─â, semn de pancreatit─â

Foarte frecvente sunt durerile abdominale, care afecteaz─â 2-4 adul┼úi din 10 ┼či 1-2 copii din 10, potrivit statisticilor. Dac─â e localizat─â ├«n partea st├óng─â, poate fi vorba de o afectare a splinei, a stomacului sau a pancreasului. O posibil─â cauz─â este ┼či diverticulita (inflama┼úia unor forma┼úiuni asem─ân─âtoare unor pungi, aflate pe peretele intestinului). Durerea abdominal─â intens─â ap─ârut─â brusc ┼či care dureaz─â de c├óteva ore sau zile ┼či care iradiaz─â spre spate poate fi semn de pancreatit─â, boal─â favorizat─â, printre altele, de consumul de alcool ┼či de alimente grase, precum ┼či de fumat. ┼×i constipa┼úia poate da durere resim┼úit─â ├«n partea st├óng─â.

În cazul în care durerea apare în partea dreaptă, poate fi vorba de apendicită, calculi biliari sau de o inflamaţie a vezicii biliare. Alte cauze posibile ale durerilor abdominale sunt: boala Crohn, gastroenterita, peritonita, ocluzia intestinală, colica renală sau o afecţiune virală. În cazul femeilor, poate fi vorba de un chist ovarian, de salpingită sau o sarcină extrauterină. Dacă durerile apar bruss, sunt însoţite de febră sau durează mai multe zile, prezentarea la medic este mai mult decât necesară.

Stresul ne d─â dureri de cap

Exist─â mai multe tipuri de durere de cap. Cea de tip tensional se resimte ca o ap─âsare ├«n jurul capului, fiind cauzat─â de stres, pozi┼úia ├«ncordat─â ┼či suprasolicitarea intelectual─â. Migrena, care poate fi ├«nso┼úit─â de sensibilitate la lumin─â, este localizat─â adesea pe o parte a capului. Cefaleea ├«n ciorchine se manifest─â ca o durere brusc─â, sever─â, ├«n spatele ochiului, iar cea de tip sinusal este localizat─â ├«n regiunea frun┼úii. Administrarea unui antiinflamator poate ajuta la calmarea durerii de cap. ├Än cazul ├«n care acest simptom se agraveaz─â, dac─â apar febr─â, v─ârs─âturi ┼či tulbur─âri de vedere, trebuie mers la medic.

Neglijarea igienei orale duce la dureri de dinţi

Printre cele mai sup─âr─âtoare dureri sunt cele de din┼úi sau m─âsele. Cele mai frecvente cauze ale acestora sunt cariile dentare (care atac─â smal┼úul ┼či dentina), abcesul ┼či diverse boli gingivale. Igiena oral─â corect─â ┼či vizitele periodice la stomatolog ajut─â la prevenirea acestor dureri.

Te-ar mai putea interesa: Dureri pe care nu trebuie s─â le ignori

Simptom al tratamentelor contra cancerului

Cel mai adesea, cancerul se dezvolt─â ├«n t─âcere, acesta fiind ┼či unul dintre motivele pentru care este diagnosticat t├órziu. Tumoarea malign─â este o mas─â de celule, neav├ónd sensibilitate la durere. Totu┼či, pe m─âsur─â ce tumoarea se m─âre┼čte, presiunea exercitat─â de aceasta poate produce durere. ├Än cancer, durerea este at├ót un simptom al bolii ├«n sine, dar este cauzat─â ┼či de tratamentele specifice (chimoterapia, radioterapia). ├Än faza final─â a bolii, peste 70% din bolnavi au dureri cronice severe.

Bine de ┼čtiut!

Durerea în zona toracelui este pusă pe seama unor probleme precum infarctul, pneumonia, afecţiuni ale glandei mamare, nevralgia intercostală sau pericardita (inflamaţie sau lichid în regiunea inimii).

Sfatul specialistului

2 jpg jpeg

Dr. Olga Oprea, medic primar medicin─â intern─â, Clinica Gral B─âneasa, Bucure┼čti

Durerea toracic─â este unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medic. Sursa ei poate fi dat─â de orice organ sau ┼úesut din regiunea toracic─â (cordul, pl─âmanii, esofagul, coastele, musculatura sau filetele nervoase). Durerea cardiac─â este o durere constrictiv─â retrosternal─â sau precordial─â, care apare la efort, iradiaz─â ├«n um─ârul st├óng, nu este modificat─â de pozi┼úie sau respira┼úie ┼či cedeaz─â la repaus ┼či nitroglicerin─â.

Diagnosticul este confirmat de analize de laborator ┼či EKG de repaus. Durerea de cauz─â esofagian─â este perceput─â ca o arsur─â retrosternal─â ┼či apare ├«n boala de reflux gastro-esofagian, spasmul esofagian sau stenoza esofagian─â. Apare de obicei dupa ingestia de alimente ┼či este calmat─â de mediccamente antiacide. Durerea din afec┼úiunile pleuro-pulmonare este perceput─â ca un junghi toracic ce se accentueaz─â la mi┼čc─ârile respiratorii ┼či tuse. Apari┼úia de febr─â, frison ┼či tuse productiv─â se asociaz─â cu pneumonia.

Dispneea extrem─â cu polipnee (respira┼úie rapid─â ┼či superficial─â) ridic─â suspiciunea unui pneumotorax. La aceste afec┼úiuni, diagnosticul este confirmat printr-o radiografie toraco-pulmonar─â. Durerea din anevrismul disecant de aort─â este una acut─â, localizata toracic anterior, de intensitate maxim─â de la ├«nceput, resim┼úit─â ca o lovitur─â de pumnal.