Durerea de cap: când o tratezi singur şi când să mergi la medic

1 2 jpg jpeg

Cefaleea se situează la nivel global în primele 3 cauze de dizabilitate, fiind cea mai frecventă cauză de absenteism de la muncă sau şcoală. Societatea Internaţională de Cefalee a publicat o clasificare a durerilor de cap care include peste 150 de tipuri, dar în general fac parte din 2 grupe mari: primare şi secundare.

Cefaleea primară nu este rezultatul unei alte probleme medicale şi include: cefaleea de tip tensional (cea mai comună, de intensitate uşoară spre moderată, nu se agravează la activităţile de rutină), cefaleea de tip cluster (mai rară, dar cea mai severă formă; durere intensă, localizată în regiunea oculară) şi migrena.

2 jpg jpeg

„Migrena este a doua ca frecvenţă şi nu are o cauză cunoscută. Durerea poate fi moderată sau severă, fiind descrisă deseori ca având caracter pulsatil, persistent şi sâcâitor. O criză migrenoasă poate dura de la 4 ore până la 3 zile şi de obicei apare cu o frecvenţă de la 1 la 4 episoade pe lună. În plus, poate asocia sensibilitate la lumină şi zgomote, senzaţia de greaţă sau vărsături. Uneori migrena poate fi precedată de simptome precum: furnicături, senzaţia de amorţeală la nivelul membrelor, flash-uri luminoase, scăderea vederii, acest tip fiind cunoscut sub numele de migrenă cu aură” explică dr. Ana Ghiţoiu, medic specialist neurologie din cadrul Centrului Medical ProVita - Diagnostic şi tratament.

Spre deosebire de ceflaeea primară, cea secundară este deseori asociată cu unele afecţiuni, printre care cele neurologice şi cele sistemice.

Mai exact, este vorba de durerea sinusală (care apare la nivelul feţei şi care se agravează când mişti capul sau când faci efort), cea indusă de medicamente (analgezice, opiace sau sedativ-hipnotice), cea care apare ca urmare a unui traumatism cranian, a unor tumori craniene sau care are origine cervicală.

„Cefaleea, în special migrena, are tendinţa să apară şi la alţi membri ai familiei. Copiii care au migrene au cel puţin unul dintre părinţi afectaţi! Însă trebuie să avem în vedere faptul că migrena poate fi declanşată şi de anumiţi factori din mediu familial, precum: fumatul indirect, mirosurile puternice de parfum sau detergenţi folosiţi în gospodărie, expunerea la anumiţi alergeni, consumul unor anumite alimente (fast-food, dulciuri procesate, ciocolată), stres-ul, poluarea, lumina puternică, schimbările din atmosferă“, adaugă medicul Ana Ghiţoiu.

În ce constă tratamentul

Potrivit specialiştilor, tratamentul pentru durerile de cap trebuie ales în funcţie de tipul, frecvenţa şi cauza ei. De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că nu toate durerile de cap necesită atenţie medicală.

Astfel, tratamentul poate include: educaţia cefaleei, precum şi tratament medicamentos. Educaţia cefaleei include conştientizarea de către pacient a unor factori declanşatori şi eliminarea acestora (fumat, consum de alcool, consumul de cofeina, privarea de somn, consumul de fast food etc.).

„Este foarte important ca pacienţii să aibă în vedere că folosirea îndelungată a analgezicelor fără prescripţie medicală poate duce la apariţia unei cefaleei cronice zilnice! La nivel mondial constatăm că 4% din populaţie suferă de cefalee cronică, iar din acest procent o proporţie mare este ocupată de cefaleea cronică indusă medicamentos“, atrage atenţia medicul.

Când este cazul să mergi la medic

- dacă ai mai mult de 3 episoade de cefalee pe săptămână;

- cefalee care pare să se tot agraveze şi nu se ameliorează cu niciun tratament;

- dacă e nevoie să iei analgezice zilnic sau aproape zilnic pentru cefalee;

- dacă iei mai mult de 2-3 doze de medicament pe săptămână;

- dacă apare după efort fizic, strănut, tuse, aplecarea capului;

- durerea este acută, severă, brusc instalată;

- este asociată cu semne neurologice, printre care pareza, ameţeala, lipsa bruscă a echilibrului, amorţeala şi furnicăturile, tulburări de vorbire, stare de confuzie sau tulburări de vedere;

- este atât de puternică încât te trezeşte din somn;

- este însoţită de febră, tulburări de respiraţie, ceafă rigidă sau erupţie cutanată, stare de greaţă şi vărsături.