Durerea de cap: c├ónd o tratezi singur ┼či c├ónd s─â mergi la medic

1 2 jpg jpeg

Cefaleea se situeaz─â la nivel global ├«n primele 3 cauze de dizabilitate, fiind cea mai frecvent─â cauz─â de absenteism de la munc─â sau ┼čcoal─â. Societatea Interna┼úional─â de Cefalee a publicat o clasificare a durerilor de cap care include peste 150 de tipuri, dar ├«n general fac parte din 2 grupe mari: primare ┼či secundare.

Cefaleea primar─â nu este rezultatul unei alte probleme medicale ┼či include: cefaleea de tip tensional (cea mai comun─â, de intensitate u┼čoar─â spre moderat─â, nu se agraveaz─â la activit─â┼úile de rutin─â), cefaleea de tip cluster (mai rar─â, dar cea mai sever─â form─â; durere intens─â, localizat─â ├«n regiunea ocular─â) ┼či migrena.

2 jpg jpeg

ÔÇ×Migrena este a doua ca frecven┼ú─â ┼či nu are o cauz─â cunoscut─â. Durerea poate fi moderat─â sau sever─â, fiind descris─â deseori ca av├ónd caracter pulsatil, persistent ┼či s├óc├óitor. O criz─â migrenoas─â poate dura de la 4 ore p├ón─â la 3 zile ┼či de obicei apare cu o frecven┼ú─â de la 1 la 4 episoade pe lun─â. ├Än plus, poate asocia sensibilitate la lumin─â ┼či zgomote, senza┼úia de grea┼ú─â sau v─ârs─âturi. Uneori migrena poate fi precedat─â de simptome precum: furnic─âturi, senza┼úia de amor┼úeal─â la nivelul membrelor, flash-uri luminoase, sc─âderea vederii, acest tip fiind cunoscut sub numele de migren─â cu aur─âÔÇŁ explic─â dr. Ana Ghi┼úoiu, medic specialist neurologie din cadrul Centrului Medical ProVita - Diagnostic ┼či tratament.

Spre deosebire de ceflaeea primar─â, cea secundar─â este deseori asociat─â cu unele afec┼úiuni, printre care cele neurologice ┼či cele sistemice.

Mai exact, este vorba de durerea sinusal─â (care apare la nivelul fe┼úei ┼či care se agraveaz─â c├ónd mi┼čti capul sau c├ónd faci efort), cea indus─â de medicamente (analgezice, opiace sau sedativ-hipnotice), cea care apare ca urmare a unui traumatism cranian, a unor tumori craniene sau care are origine cervical─â.

ÔÇ×Cefaleea, ├«n special migrena, are tendin┼úa s─â apar─â ┼či la al┼úi membri ai familiei. Copiii care au migrene au cel pu┼úin unul dintre p─ârin┼úi afecta┼úi! ├Äns─â trebuie s─â avem ├«n vedere faptul c─â migrena poate fi declan┼čat─â ┼či de anumi┼úi factori din mediu familial, precum: fumatul indirect, mirosurile puternice de parfum sau detergen┼úi folosi┼úi ├«n gospod─ârie, expunerea la anumi┼úi alergeni, consumul unor anumite alimente (fast-food, dulciuri procesate, ciocolat─â), stres-ul, poluarea, lumina puternic─â, schimb─ârile din atmosfer─âÔÇť, adaug─â medicul Ana Ghi┼úoiu.

În ce constă tratamentul

Potrivit speciali┼čtilor, tratamentul pentru durerile de cap trebuie ales ├«n func┼úie de tipul, frecven┼úa ┼či cauza ei. De asemenea, trebuie s─â avem ├«n vedere faptul c─â nu toate durerile de cap necesit─â aten┼úie medical─â.

Astfel, tratamentul poate include: educa┼úia cefaleei, precum ┼či tratament medicamentos. Educa┼úia cefaleei include con┼čtientizarea de c─âtre pacient a unor factori declan┼čatori ┼či eliminarea acestora (fumat, consum de alcool, consumul de cofeina, privarea de somn, consumul de fast food etc.).

ÔÇ×Este foarte important ca pacien┼úii s─â aib─â ├«n vedere c─â folosirea ├«ndelungat─â a analgezicelor f─âr─â prescrip┼úie medical─â poate duce la apari┼úia unei cefaleei cronice zilnice! La nivel mondial constat─âm c─â 4% din popula┼úie sufer─â de cefalee cronic─â, iar din acest procent o propor┼úie mare este ocupat─â de cefaleea cronic─â indus─â medicamentosÔÇť, atrage aten┼úia medicul.

Când este cazul să mergi la medic

- dacă ai mai mult de 3 episoade de cefalee pe săptămână;

- cefalee care pare s─â se tot agraveze ┼či nu se amelioreaz─â cu niciun tratament;

- dac─â e nevoie s─â iei analgezice zilnic sau aproape zilnic pentru cefalee;

- dacă iei mai mult de 2-3 doze de medicament pe săptămână;

- dac─â apare dup─â efort fizic, str─ânut, tuse, aplecarea capului;

- durerea este acut─â, sever─â, brusc instalat─â;

- este asociat─â cu semne neurologice, printre care pareza, ame┼úeala, lipsa brusc─â a echilibrului, amor┼úeala ┼či furnic─âturile, tulbur─âri de vorbire, stare de confuzie sau tulbur─âri de vedere;

- este at├ót de puternic─â ├«nc├ót te treze┼čte din somn;

- este ├«nso┼úit─â de febr─â, tulbur─âri de respira┼úie, ceaf─â rigid─â sau erup┼úie cutanat─â, stare de grea┼ú─â ┼či v─ârs─âturi.