Dr. Claudiu Matei, neurochirurg: Durerea de cap persistent─â, posibil semn de tumoare cerebral─â benign─â

1 2 jpg jpeg

Click! S─ân─âtate: Care sunt cele mai ├«nt├ólnite simptome care apar ├«n cazul tumorilor benigne cerebrale? Exist─â mai multe tipuri de tumori de acest fel? Dr. Claudiu Materi (medic specialist Neurochirurgie, ┼čeful sec┼úiei de Neurochirugie a Spitalului European Polisano, Sibiu): Tumorile cerebrale reprezint─â procese patologice dezvoltate prin multiplicarea anormal─â celular─â. Exist─â o mare varietate de ┼úesuturi dispuse la nivelul extremit─â┼úii cefalice motiv pentru care pot apare multiple tipuri tumorale. Astfel, tumorile pot fi benigne sau maligne. Tumorile cerebrale beningne se pot manifesta ├«n moduri foarte diverse, dar o bun─â parte sunt asimptomatice. Ceea ce le diferen┼úiaz─â de tumorile maligne este faptul c─â ele afecteaz─â anumite structuri cerebrale prin compresie, prin cre┼čterea progresiv─â ├«n dimensiuni, spre deosebire de tumorile maligne care invadeaz─â ┼či distrug structurile cerebrale.

Spre deosebire de alte regiuni ale corpului, tumorile cerebrale benigne pot avea uneori o evoluţie critică dată de posibila localizare în regiuni elocvente (ariile limbajului, aria motorie, aria vizuală, structuri profunde cerebrale) sau regiuni dificil de abordat chirurgical.

Simptomele sunt extrem de variate, exist├ónd dou─â sindroame ÔÇô unul dat de localizarea procesului tumoral, iar altul ├«n func┼úie de dimensiunile tumorale, mai exact sindromul de hipertensiune intracranian─â (dureri de cap, v─ârs─âturi, tulbur─âri de vedere ├«n stadii avansate).

Cele mai frecvente simptome sunt durerile de cap persistente, tulbur─âri de comportament, pierderea progresiv─â a unui sim┼ú (auzul, v─âzul, mirosul), tulbur─âri ale for┼úei musculare (pareze, paralizii), tulbur─âri de sensibilitate, de coodonare, dificult─â┼úi de vorbire sau apari┼úia de crize de epilepsie. Un cuv├ónt cheie este persisten┼úa simptomelor, care trebuie s─â alerteze pacientul ┼či s─â ├«l determine s─â se adreseze medicului.

Exist─â bine├«n┼úeles mai multe tipuri de tumori cerebrale benigne; Organiza┼úia Mondial─â a S─ân─ât─â┼úii clasific─â aceste tumori ├«n func┼úie de tipul de ┼úesut din care provin: meningioame care se dezvolt─â din celulele meningelor (straturile ce ├«nvelesc creierul), adenoame din celulele glandei hipofize, pineocitoame din celulele glandei epifize, osteoame din oasele craniului, astrocitoame circumscise ÔÇô pilocitice din celulele numite gliale (celulele care ajut─â neuronii s─â ├«┼či ├«ndeplineasc─â func┼úia), neurinoamele dezvoltate la nivelul nervilor cranieni, gangliogloame, gangliocitoame (din celule nervoase).

Nu exist─â o cauz─â unic─â responsabil─â de apari┼úia tumorilor. Dar se poate afirma c─â exist─â anumi┼úi factori de risc. Astfel, ca ┼či factori de risc sunt:

ÔÇó expunerea la radia┼úii (├«n mediu profesional sau accidentele nucleare)

ÔÇó anumite tratamente hormonale

ÔÇó factori genetici

ÔÇó sexul (de exemplu: la femei exist─â o inciden┼ú─â mai mare dec├ót la b─ârba┼úi pentru a dezvolta un meningiom)

ÔÇó folosirea telefoanelor mobile este extrem de discutat─â ├«ns─â nu exist─â ├«n momentul de fa┼ú─â dovezi certe ├«n acest sens

ÔÇó ├«mb─âtr├ónirea ÔÇô odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â, micro-defecte de la nivelul ADN-ului pot duce la apari┼úia ┼či dezvoltarea tumorilor, fie ele maligne sau benigne.

Frecven┼úa cu care sunt depistate tumorile benigne cerebrale comparativ cu alte procese tumorale localizate ├«n alte regiuni ale corpului, este relativ redus─â. Totu┼či, meningioamele (care reprezint─â cele mai frecvente tumori benigne cerebrale: 20% din toate tumorile cerebrale luate ├«mpreun─â) pot fi diagnosticate p├ón─â la 3% din popula┼úia peste 60 de ani, cu o frecven┼ú─â de descoperire de 2 cazuri simptomatice la 100.000 locuitori pe an ┼či de 6 cazuri de descoperire ├«nt├ómpl─âtoare le 100.000 locutori pe an.

Analizele necesare sunt: examin─ârile neuroimagistice reprezentate de examenul computer tomografic ┼či rezonan┼úa magnetic─â. Examinarea de elec┼úie la ora actual─â o reprezint─â rezonan┼úa magnetic─â nuclear─â (RMN) cu diverse tipuri de secven┼úe.

Tratamentul tumorilor cerebrale benigne se adaptează fiecărui caz în parte. Astfel, alegerea terapiei optime depinde de tipul tumoral, localizarea tumorii, starea neurologică, starea generală a pacientului sau vârsta acestuia.

Arsenalul terapeutic al acestor tumori include:

ÔÇó simpla observa┼úie clinic─â ┼či imagistic─â periodic─â, adic─â doar supravegherea acestora (de exemplu pentru meningioame mici asimptomatice)

ÔÇó ├«ndep─ârtarea chirurgical─â

ÔÇó radioterapia (frac┼úionat─â sau radiochirurgia) sau chimioterapia

├Än majoritatea cazurilor, tratamentul chirurgical presupune ├«ndep─ârtarea tumorii ┼či redob├óndirea st─ârii de s─ân─âtate. Pentru un rezultat superior, neurochirurgia zilelor noastre se bazeaz─â pe o preg─âtire special─â a neurochirurgului ├«n domeniul neuro-oncologiei, dar ┼či pe o tehnologie modern─â care include tehnici ┼či instrumente speciale de microneurochirurge, neuronaviga┼úie, aspiratorul tumoral cu ultrasunete, imagistica intraoperatorie (ex. ecografia intraoperatorie), monitorizarea neurofiziologic─â intraoperatorie

├Äntotdeauna exist─â riscul reapari┼úiei ÔÇô ├«n acela┼či loc sau la distan┼ú─â, dup─â o perioad─â mai lung─â sau mai scurt─â, ├«n func┼úie de tipul de tumor─â. O lege biologic─â spune c─â se poate considera vindecat─â o persoan─â suferind de o tumor─â cerebral─â dup─â o perioad─â de timp egal─â cu v├órsta la momentul tratamentului plus ├«nc─â nou─â luni.

Da, exist─â uneori o predispozi┼úie pentru dezvoltarea unor tumori cerebrale, cel mai adesea fiind vorba de tumorile ap─ârute ├«n cadrul unor sindroame genetice ÔÇô precum neurofibromatoza, maladia von Hippel-Lindau, scleroza tuberoas─â. ├Än cazurile c├ónd exist─â ├«n familie astfel de maladii se indic─â o analiz─â genetic─â a pacien┼úilor, precum ┼či a membrilor familiei cu examin─âri periodice clinice ┼či imagistice.