De ce ne doare capul

2 2 jpg jpeg

Un studiu recent arată că 46% din români au această problemă cel puţin o dată pe lună, iar mai mult de jumătate din ei se plâng săptămânal de cefalee.

Ereditatea Durerile de cap au ┼či o component─â ereditar─â, ceea ce ├«nseamn─â c─â persoanele care au ├«n familie rude de gradul I cu cefalee au un risc mai mare de a le mo┼čteni. Statisticile arat─â c─â o persoan─â cu un p─ârinte care a suferit de migrene are o probabilitate mai mare de a mo┼čteni aceast─â problem─â de s─ân─âtate. Factorul genetic este implicat ├«n 50% din cazurile de migren─â cu aur─â. Stresul ├Än timpul situa┼úiilor tensionate, ├«n creier sunt eliberate anumite substan┼úe pentru a ÔÇ×combateÔÇŁ aceast─â stare, ceea ce duce la apari┼úia unor schimb─âri vasculare responsabile de apari┼úia migrenelor.

De asemenea, emo┼úiile care ├«nso┼úesc stresul (├«ngrijorarea, anxietatea, surescitarea) cresc tensiunea muscular─â, intensific├ónd migrenele. ┼×i durerea de cap de tip tensional poate fi cauzat─â de stres. ├Än cazul ├«n care stresul este pus pe seama locului de munc─â, de exemplu, durerea de cap se poate croniciza.

Durerile de cap cauzate de afec┼úiunile oculare au anumite particularit─â┼úi. De pild─â, cefaleea apare mai ales la nivel frontal sau ├«n spatele ochilor, survine pe parcursul zilei, mai ales dup─â folosirea calculatorului sau dup─â condusul ma┼činii, diminu├óndu-se dup─â ce persoana se odihne┼čte.

Hipermetropia (viciu de refrac┼úie ├«n cadrul c─âruia imaginea obiectului se localizeaz─â ├«n spatele retinei) este una dintre bolile care obosesc ochii ┼či cauzeaz─â dureri de cap. Din fericire, cefaleea va disp─ârea dup─â ce este tratat─â hipermetropia. O alt─â afec┼úiune ce poate cauza cefalee este glaucomul, care poate fi ├«nso┼úit ┼či de dureri oculare puternice.

├Än primele faze, cancerul cerebral este adesea lipsit de simptome, ├«ns─â pe m─âsur─â ce boala avanseaz─â, se poate manifesta prin dureri de cap, din cauza compresiei pe centrii nervo┼či.

Durerea persistent─â survenit─â mai ales diminea┼úa, care dureaz─â de mai multe s─âpt─âm├óni, ├«nso┼úit─â de v─ârs─âturi, grea┼ú─â, tulbur─âri de comportament, de limbaj, de memorie ┼či de echilibru, poate anun┼úa cancerul cerebral, de aceea nu trebuie am├ónat─â vizita la medic.

O tensiune arterial─â prea mic─â (hipotensiune) sau prea mare (hipertensiune) poate cauza cefalee. ├Än hipotensiune, organismul ac┼úioneaz─â ca ├«n situa┼úia ├«n care ar pierde s├ónge, modific─âri care duc la apari┼úia unor simptome precum durerile de cap, ame┼úeala ┼či accelerarea b─ât─âilor inimii.

├Än hipotensiunea arterial─â ortostatic─â (survenit─â c├ónd persoana se ridic─â brusc), cefaleea apare ├«ndeosebi la nivel frontal. ├Än cazul hipertensiunii, cefaleea apare ├«n special diminea┼úa, fiind localizat─â mai ales la ceaf─â. ÔÇ×Hipertensiunea arterial─â poate declan┼ča durerea de cap sau, ├«n formele grave, accidentul vascular cerebral.

Durerea este ├«nso┼úit─â de ame┼úeal─â, insomnie, deficit respiratorÔÇŁ, atrage aten┼úia medicul Rare┼č Simu, specialist imunologie clinic─â ┼či alergologie, de la Centrul de S─ân─âtate ┼či Via┼ú─â Armonia din Bucure┼čti.

În cazul femeilor, migrenele sunt favorizate de modificările hormonale. De pildă, pentru aproape 8% din femei, migrenele sunt favorizate de scăderea nivelului de estrogen de dinaintea ciclului menstrual.

O posibilă explicaţie pentru această legătură este că estrogenul este implicat în controlarea substanţelor secretate de creier pentru reglarea sensibilităţii faţă de durere. La gravide, tot din cauza schimbărilor hormonale, migrenele dispar, în multe cazuri, începând din a doua lună de sarcină.

Lipsa somnului cre┼čte nivelul hormonilor stresului, cortizolul ┼či adrenalina. Ace┼čtia accelereaz─â ritmul cardiac, prin urmare cre┼čte ┼či presiunea s├óngelui, ceea ce poate duce la apari┼úia durerilor de cap. ├Äns─â nici excesul de somn nu face bine, ├«ntruc├ót poate duce la cee ce este cunoscut ca ÔÇ×migren─â de weekendÔÇŁ.

Se pot pl├ónge mai des de cefalee ┼či persoanele cu apnee de somn, care se caracterizeaz─â prin scurte pauze de respira┼úie pe parcursul nop┼úii, ceea ce poduce oxigenare insuficient─â a creierului.

├Än formele u┼čoare, anemia feripriv─â (cauzat─â de lipsa de fier) poate fi lipsit─â de simptome. ├Än schimb, pe m─âsur─â ce se agraveaz─â, anemia poate fi ├«nso┼úit─â de cefalee ├«n form─â moderat─â, dar persistent─â. Acest lucru este pus pe seama sc─âderii concentra┼úiei de hemoglobin─â, care ajut─â la transportul oxigenului la nivelul ┼úesuturilor ┼či organelor, inclusiv la creier.

┼×TIAI C─é...

...printre factorii declan┼čatori ai durerilor de cap se num─âr─â ┼či pozi┼úia incorect─â a spatelui, suprasolicitarea vederii (statul prea mult ├«n fa┼úa televizorului sau calculatorului), vremea (umiditatea crescut─â), sc─âderea glicemiei, poluarea, zgomotele ┼či mirosurile puternice?

Cefaleea poate avea o multitudine de cauze, de la cele mai u┼čoare p├ón─â la probleme care pot fi fatale. ┼óesutul cerebral nu dispune de receptori pentru durere, de aceea, pe bun─â dreptate ÔÇ×creierul nu doareÔÇť, ├«ns─â pentru producerea durerii de cap sunt r─âspunz─âtoare alte structruri de la nivelul craniului: periostul (├«nveli┼čul extern al oaselor), mu┼čchii, venele, arterele, ├«nveli┼čul creierului, structuri tisulare aflate ├«n orbita sau la nivel facial.

Societatea Interna┼úional─â de Cefalee prezint─â durerea de cap ca un simptom nespecific, care poate ap─ârea ├«n multe condi┼úii, cum ar fi oboseala cronic─â, stresul, intoxica┼úii medicamentoase, infec┼úii, traumatisme craniene, hemoragii intracraniene, tumori cerebrale, sinuzite, boli dentare ┼či multe altele.

Este, de asemenea, cunoscut─â migrena prezent─â la femei, care, ├«n condi┼úiile asocierii administr─ârii de contraceptive orale, poate cre┼čte riscul de accident vascular. ├Än astfel de condi┼úii, este necesar consultul specialistului.