Cum ne îmbolnăveşte bacteria E.coli

1 2 jpg jpeg

Bacteria Escherichia coli - prescurtată E.coli - este prezentă în intestinele oamenilor şi a multor animale. Există peste 150 de specii ale acestei bacterii.

Cu toate că multe dintre ele sunt inofensive, altele produc o toxină care duce la apariţia diareei severe, iar, în cazuri grave, şi la afecţiuni hematologice, insuficienţă renală, septicemie sau meningită.

Frecvent, contaminarea se produce ca urmare a consumului de carne insuficient preparată termic ori a lactatelor nepasteurizate, a folosirii aceloraşi ustensile pentru carne crudă şi legume, a ingerării de apă sau alimente din sursă nesigură ori a fructelor şi legumelor nespălate. Durerile abdominale severe, semnal de alarmă Forma digestivă a infecţiei cu E.coli poate fi semnalată prin crampe abdominale puternice, greaţă, vărsături, diaree şi febră. Dacă infecţia se localizează la nivel urinar, persoana poate avea dureri în partea de jos a spatelui sau a pelvisului şi senzaţia de arsură după urinare.

Culoarea şi mirosul urinei se pot modifica (devine mai tulbure, mirosul este înţepător şi pot apărea şi firicele de sânge). Mai sensibili în faţa infecţiei cu E.coli sunt copiii, gravidele şi cei cu imunitatea scăzută.

Tratamentul infecţiilor digestive cauzate de E.coli are ca obiectiv combaterea deshidratării, terapia fiind simptomatică. În cazul localizărilor extraintestinale (infecţii urinare, meningită), este nevoie de antibiotice, formele grave necesitând spitalizare.

Respectarea unor măsuri simple poate ajuta la prevenirea infecţiei cu E.coli. Printre acestea, se numără spălarea riguroasă a mâinilor cu apă şi săpun (în special înainte de a prepara mâncarea, după ce s-a mers la baie sau după ce s-au schimbat scutece), o bună igienizarea a băilor şi scaunelor de toaletă (este bine să folosim produse dezinfectante), gătirea în special a cărnii la temperaturi de peste 70 ºC, dar şi fierberea laptelui (chiar şi a celui pasteurizat) înainte de consum.

Mai ales când se prepară carne, indiferent de sortiment, este bine să se spele ustensilele folosite la gătirea ei (cuţite, furculiţe). Carnea se decongelează în frigider, nu pe masa din bucătărie.

Cauzat de unele tulpini de E.coli care produc o toxină ce dăunează vaselor de sânge, sindromul hemolitic uremic (SHU) este însoţit de insuficienţă renală acută, anemie şi de scădere bruscă a numărului de trombocite (celulele care ajută la coagularea sângelui).

Durerile abdominale puternice, diareea cu sânge, febra şi vărsăturile se numără printre semnele care însoţesc acest sindrom, fiind nevoie de prezentarea de urgenţă la medic.

SHU poate apărea la orice vârstă, cu o frecvenţă mai mare la copii şi la vârstnici. În cazuri severe, este nevoie de dializă (procedură prin care se filtrează produsele reziduale din sânge).

2 jpg jpeg

Bacteria E. coli face parte din flora obişnuită a tubului digestiv al omului şi animalelor, însă anumite tulpini devin patogene prin capacitatea lor de a determina diaree, fie prin sinteza de toxine, fie prin producerea de leziuni ale mucoasei digestive, mai ales la copiii sub 5 ani. E.coli poate determina şi alte tipuri de îmbolnăviri, fiind cel mai frecvent microb responsabil de infecţii urinare.

Suspiciunea de infecţie este sugerată de apariţia unui episod de diaree, cu febră şi vărsături la un copil la care coprocultura nu evidenţiază alte cauze ale diareei - virusuri sau alte bacterii (cum este Salmonella, Shigella).

Un diagnostic rapid se poate pune în urma testelor de detectare a prezenţei toxinelor din materiile fecale, care se pot efectua repede, comparativ cu rezultatul coproculturii care se obţine în 72 de ore.