Cum funcţionează sistemul digestiv

2 jpg jpeg

Digestia este un ansamblu de procese prin care se transform─â ┼či se absorb substan┼úele din hrana pe care o consum─âm. Acest lucru permite organismului s─â ├«┼či ÔÇ×extrag─âÔÇť nutrimen┼úii necesari bunei func┼úion─âri.

GURĂ: Digestia începe în gură, mestecarea fiind prima etapă a digestiei. Sub acţiunea salivei, care conţine enzime digestive, alimentele sunt mărunţite, formându-se bolul alimentar.

ESOFAG: Odat─â ├«nghi┼úit─â, hrana trece ├«n esofag, un tub care are ├«n jur de 25 cm. Acest lucru are loc cu ajutorul contrac┼úiilor mu┼čchilor esofagieni.

STOMAC: De la esofag, bolul alimentar este propusat ├«n stomac, care produce acid clorhidric ┼či enzime necesare digestiei. De asemenea, ├«n acest mediu sunt distru┼či microbii care cauzeaz─â ├«mboln─âvire. Totu┼či, acidul clorhidric nu este at├ót de puternic pentru a elimina bacteria Helicobacter pylori, microb care este asociat cu apari┼úia ulcerului, gastritei ┼či cancerului gastric. Aproape 1,5 litri de suc gastric se secret─â ├«n 24 de ore. Durata digestiei, la nivelul stomacului, depinde de tipul de alimente, precum ┼či de asocierea lor. Cel mai repede se diger─â fructele, mai ales dac─â sunt consumate pe stomacul gol, ┼či anume o jum─âtate de or─â. ├Än schimb, produsele ce con┼úin proteine animale au o durat─â de digerare de p├ón─â la 4 ore.

INTESTINUL SUB┼óIRE se afl─â ├«ntre stomac ┼či intestinul gros. Este ├«mp─âr┼úit ├«n 3 segmente: duoden (are forma literei C; este por┼úiunea ├«n care se scurg bila ┼či secre┼úiile pancreasului), jejun (care secret─â sucuri digestive, particip├ónd la absorb┼úia nutrimen┼úilor) ┼či ileonul (face leg─âtura cu intestinul gros).

FICATUL. Printre cele peste 500 de func┼úii ale ficatului se num─âr─â cea de detoxificare ┼či cea de producere a bilei, cu rol mai ales ├«n digestia gr─âsimilor ┼či absorb┼úia vitaminelor.

PANCREASUL participă la digestie prin enzimele eliberate, un deficit al acestora ducând la apariţia unor tulburări.

VEZICA BILIAR─é are form─â de par─â ┼či se afl─â l├óng─â ficat. Colecteaz─â bila, care va ajunge ├«n duoden, unde contribuie la digestia gr─âsimilor. Problemele de func┼úionare ale vezicii duc la apari┼úia calculilor biliari.

INTESTINUL GROS, ultimul segment al tubului digestiv, are o lungime de aproximativ 150 cm, fiind format din cecum (cec), colon, rect ┼či anus. La acest nivel se absorb apa ┼či s─ârurile mineralele din bolul alimentar ┼či se elimin─â materiile reziduale (scaun).

BINE DE ┼×TIUT

Pofta de m├óncare ┼či sa┼úietatea sunt controlate de 2 hormoni: grelina ┼či leptina. Secretat─â de stomac ┼či de partea duodenal─â a intestinului sub┼úire, grelina este cea care ne ÔÇ×comand─âÔÇť s─â m├ónc─âm. ├Än schimb, leptina transmite creierului c─â ne-am s─âturat.