Cum ajută centrele pentru vârstnici în gestionarea tulburărilor neurocognitive? Sfatul specialistului.

Tulburările neurocognitive, incluzând boala Alzheimer și boala Parkinson, reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică. Creșterea ratei de îmbătrânire a populației conduce la o prevalență crescută a acestor tulburări, impactând calitatea vieții vârstnicilor.

Ce tulburări neurocognitive afectează vârstnicii

Studiile recente arată că îmbătrânirea creierului poate începe chiar de la 45 de ani, o veste alarmantă pentru mulți dintre noi. Tulburările neurocognitive afectează în mod frecvent persoanele vârstnice, fiind de cele mai multe ori consecința degradarii neuronilor din anumite zone ale creierului, implicați în diferite circuite ale memoriei și nu numai, rezultand alterarea funcțiilor corticale afectate.

 Acestea pot duce la infirmitate psihică, fizică și socială. Exemplificative sunt boala Parkinson și maladia Alzheimer.

Batrani pensionari fericiti FOTO Shutterstock jpg

Longevitatea persoanelor cu boli neurodegenerative ține de calitatea îngrijirii primite. Foto: Shuttesrtstock. 

Boala Parkinson afectează funcțiile motorii și non-motorii ale creierului, provocând dizabilități fizice și reducând autonomia pacienților.

Boala Alzheimer, pe de altă parte, începe gradual cu pierderi de memorie ocazionale și schimbări de dispoziție. În timp, atrofierea creierului determină pacientul să devină tot mai dependent, îi sunt afectate judecata,  orientarea în spațiu și timp și exprimarea verbală. În stadiul final al bolii Alzheimer, pacientul își pierde autonomia, poate dezvolta tulburări psihiatrice și halucinații, iar pierderile de memorie și dezorientarea devin severe. Apar probleme severe precum neglijarea igienei personale, incontinență și dificultatea de a se hrăni.

Abordarea multidimensională asigură longevitatea

Persoanele vârstnice care suferă de tulburări neurocogntive necesită o abordare multidimensională. „Avem nevoie de o abordare care combină terapiile medicamentoase cu terapii non-farmacologice, cum ar fi terapia ocupațională, exercițiile fizice și terapiile de stimulare cognitivă. Acestea combinate pot duce la încetinirea progresiei acestor afecțiuni și pot  îmbunătăți semnificativ calitatea vieții persoanelor vârstnice afectate de tulburări de memorie. În centrul nostru, terapiile non-farmacologice reprezintă o componentă importantă a tratamentului, alături de monitorizarea medicală strictă și îngrijirea personalizată”- Dr. Mihaela Marinescu, Medic specialist Geriatrie și Gerontologie, Director Medical al unui Centru de Excelență în Asistența și Îngrijirea Persoanelor Vârstnice și Prevenirea Tulburărilor de Memorie.

Îngrijirea seniorilor poate fi complexă și necesită și o abordare multidisciplinară. O echipă formată din medici, psihologi, kinetoterapeuți sau asistenți asigură îngrijirea și abordează toate aspectele stării de sănătate. De exemplu, în timp, un terapeut din cadrul unui centru de asistență și îngrijire a persoanelor vârstnice poate ajuta un senior să se adapteze la limitările fizice.

"Seniorii cu tulburări neurocognitive au nevoie de susținere medicală, emoțională și socială. Creșterea calității vieții este singurul lucru util care se mai poate face, atât pentru un pacient cu tulburări neurocognitive și de comportament, cât și pentru starea psihică și emoțională a familiei." - Roxana Pănoiu, psiholog la același centru.

Centrele specializate combină îngrijirea medicală și psihosocială în abordarea tulburărilor neurocognitive. Pe măsură ce funcția mentală se degradează, este vital să se ceară ajutor specializat și îngrijire adecvată. Psihoterapia, inclusiv terapia de grup, este crucială în tratament. "Respectul și valorizarea sunt esențiale pentru starea de bine a seniorilor, promovând viața semnificativă și creând un mediu de încredere." Explică psihologul Roxana Pănoiu.