Ce este şi de ce apare atacul de cord

1 2 jpg jpeg

Problemă de sănătate gravă, infarctul miocardic se produce după ce una sau mai multe artere coronare se astupă cu un cheag de sânge (tromb). Prin urmare, sângele nu mai ajunge la muşchiul cardiac (miocard), care va fi privat astfel de oxigenul necesar funcţionării. Este vorba despre un proces ischemic, cum este numit în termeni medicali, manifestat ca angină pectorală (crize de durere pectorală).

Porţiunea de miocard irigată de respectiva arteră se deteriorează (necroză), lucru care se întâmplă după 20 de minute de ischemie.

Infarctul determină tulburări de contracţie a cordului, adică aritmii, dintre care unele severe, ce pot duce la deces, inima fiind incapabilă de a mai pompa sânge în corp. De pildă, poate surveni fibrilaţia ventriculară, o tulburare de ritm gravă, care se manifestă prin contracţii ale inimii cu o frecvenţă de 400-600 pe minut.

Este bine de ştiut că probabilitatea de stop cardiac sau de aritmii severe este mai mare în primele 2 ore de la producerea infarctului. Din păcate, statisticile arată că, în ţara noastră, doar 40% din persoanele care suferă un infarct beneficiază de tratament în spital în primele 3 ore de la apariţia atacului de cord.

Info

În fiecare an, în ţara noastră, peste 15.000 de persoane suferă un infarct miocardic.

Ateroscleroza, cauza frecventă a infarctului

În 90% din cazuri, infarctul miocardic este cauzat de ateroscleroză. Mai exact, este vorba despre îngustarea vasului de sânge din cauza plăcii de aterom, formată prin acumularea de depuneri de colesterol şi de calciu.

Ateroscleroza evoluează în timp, de-a lungul anilor, fără simptome. Astfel, se ajunge la ruperea plăcilor de aterom, când diametrul vasului se reduce simţitor, până la astuparea totală, ceea ce duce la moartea celulelor miocardice.

Peste plăcile de aterom se formează cheaguri (aterotromboză), oprirea totală a curgerii sângelui ducând la apariţia infarctului. Alte cauze ale atacului de cord sunt anomaliile congenitale ale arterelor coronare, emboliile coronariene şi afecţiunile valvei aortice.

Sfatul specialistului

Dr. Radu Mircea Pretorian

medic specialist cardiologie, Clinica Gral Băneasa, Bucureşti

Boala coronariană apare când arterele coronare (care transportă sânge şi oxigen la muşchiul cardiac) se îngustează din cauza formării plăcilor de aterom. Acestea sunt depuneri de colesterol în interiorul arterelor, care duc la îngustarea acestora (ateroscleroză). Când îngustările devin semnificative, transportul sângelui la muşchiul cardiac se reduce simţitor.

Atunci când placa de aterom se rupe, organismul încearcă să repare această ruptură prin formarea unui cheag de sânge în jurul ei. Acest cheag de sânge poate bloca artera complet, cauzând un infarct miocardic. Principalii factori de risc pentru apariţia bolii coronariene sunt: hipertensiunea, diabetul zaharat, dislipidemia, obezitatea, sedentarismul şi fumatul.

În ce constă tratamentul

Transportul la spital a persoanei care a suferit un infarct miocardic trebuie să aibă loc cât mai repede posibil.

Ambulanţele moderne au în dotare electrocardiografe, lucru ce permite diagnosticarea infarctului miocardic acut. Astfel, se poate institui imediat tratamentul. Pentru reducerea durerii toracice se administrează analgezic, precum şi nitroglicerină.

La spital, după ce se reconfirmă diagnosticul, persoana trebuie transferată într-o secţie de supraveghere coronariană, unde este monitorizată şi se acordă măsurile terapeutice care se impun. Persoanei i se va monta linie venoasă, i se urmăreşte tensiunea şi i se recoltează analize. Din tratamentul medicamentos fac parte nitroglicerina (sublingual şi/sau perfuzie), anagezice, algocalmin, aspirină, heparină şi trombolitice (dizolvă cheagurile de sânge, restabilind circulaţia sangvină). De asemenea, poate fi nevoie şi de terapie cu oxigen.

Tratamentul nu este identic la toţi pacienţii, depinzând de factori precum starea clinică a persoanei şi eventualele complicaţii.

În cele mai multe cazuri, plăcile de aterom care s-au depus la nivelul arterelor nu pot fi îndepărtate şi nu regresează în mod semnificativ, chiar cu tratament medicamentos. Doar proceduri precum angioplastia coronariană sau intervenţia de bypass aorto-coronarian pot îmbunătăţi fluxul sangvin prin îndepărtarea sau ocolirea obstrucţiei“, afirmă medicul cardiolog Radu Mircea Pretorian.

Când este nevoie de bypass coronarian

O opţiune de tratament în cazul celor care au suferit un infarct este operaţia cardiacă prin bypass coronarian. Intervenţia chirurgicală este recomandată atunci când blocajul coronarian nu poate fi rezolvat prin angioplastie.

Prin bypass-ul coronarian, indicat celor cu boli severe ale arterelor coronare, se îmbunătăţeşte fluxul sangvin la nivelul inimii. În cadrul acestei intervenţii se tratează arterele blocate ale inimii şi se creează căi de trecere astfel încât sângele să ajungă la muşchiul cardiac. În timpul operaţiei se recoltează de la pacient o arteră sau o venă sănătoasă dintr-o altă parte a corpului (grefe). Artera sau vena grefată va ocoli regiunea blocată de la nivelul arterei coronare, creându-se o punte ce permite irigarea cu sânge a miocardului afectat.

Operaţia are anumite indicaţii, fiind recomandată persoanelor a căror anatomie coronariană nu este corespunzătoare unei angioplastii. De asemenea, este recomandată şi celor cu mai multe vase coronare afectate şi diabeticilor.

Intervenţia poate dura până la 5 ore, în funcţie de numărul de artere care trebuie operate. După, pacientul va rămâne 1-2 zile la terapie intensivă, fiindu-i monitorizate tensiunea şi pulsul. Se impun controale cardiologice regulate post-operator, pentru evaluarea stării inimii. Poate fi nevoie de repetarea operaţiei în cazul în care apare un blocaj la nivelul arterei sau grefei.