Ce efecte nocive au ţigările

1 2 jpg jpeg

Fumatul cauzeaz─â boli pulmonare

Chimicalele din ┼úig─âri agreseaz─â celulele de la nivelul nasului, gurii, g├ótului, traheei ┼či bronhiilor. Tabagismul este principala cauz─â a bolilor pulmonare obstructive cronice (BPOC), manifestate prin tuse, respira┼úie zgomotoas─â (wheezing) ┼či dureri la nivelul toracelui.

Afec┼úiunea duce la inflama┼úia bronhiilor (bron┼čit─â cronic─â) ┼či la distrugerea ┼úesutului pulmonar (emfizem), conduc├ónd progresiv la insuficien┼úa respiratorie. De asemenea, fumatul agraveaz─â astmul bron┼čic, fiind implicat ┼či ├«n apari┼úia acestei boli la copii ┼či la adul┼úi.

Fumatul este implicat în apariţia mai multor tipuri de cancer

Se estimează că 30% din cazurile de cancer sunt puse pe seama fumatului. Potrivit statisticilor, fumătorii au un risc cu aproape 25% mai mare de a face cancer pulmonar în comparaţie cu nefumătorii.

Pentru cei care fumează 2 pachete pe zi, probabilitatea de îmbolnăvire este de 50%. Fumatul pasiv este, de asemenea, un important factor de risc pentru apariţia cancerului de plămâni.

Fumatul este asociat ┼či cu cancerul de vezic─â, de s├ónge (leucemia acut─â mieloid─â), colorectal, renal, esofagian, laringian, orofaringian, pancreatic. Fumatul contribuie ┼či la deteriorarea ADN-ului celulelor de nivelul colului uterin, fiind implicat ├«n apari┼úia cancerului la acest nivel.

Fumatul este responsabil de cre┼čterea tensiunii arteriale, de deteriorarea arterelor ┼či de accelerarea ritmului cardiac. Chimicalele din ┼úig─âri, ├«n special nicotina ┼či gudronul, ├«ntre┼úin ateroscleroza (├«ngro┼čarea pere┼úilor vasculari, din cauza depunerii pl─âcilor de aterom).

Prin urmare, vasele de s├ónge ├«┼či pierd elasticitatea, iar circula┼úia este ├«ngreunat─â. Aceste modific─âri creeaz─â un teren propice apari┼úiei infarctului ┼či a accidentului cerebral vascular. Potrivit unui studiu englez, riscul de apari┼úie de bolilor cardiovasculare este de 2 ori mai mare la fum─âtori.

Tabagismul este al doilea factor de risc ├«n apari┼úia infarctului, dup─â nivelul crescut al colesterolului ÔÇ×r─âuÔÇŁ. Fum─âtoarele care iau anticoncep┼úionale au un risc de 10 ori mai mare de a face boli cardiovasculare.

Fumatul sl─âbe┼čte imunitatea

Fumatul perturbă buna funcţionare a sistemului imunitar, vulnerabilizând într-o măsură mai mare corpul în faţa bolilor. Astfel, fumătorii au o probabilitate mai mare de a suferi complicaţii din cauza unor infecţii virale sau bacteriene, mai ales la nivelul plămânilor (pneumonie, tuberculoză).

O imunitate sl─âbit─â pe perioade ├«ndelungate implic─â ┼či un risc mai mare de apari┼úie a bolilor autoimune precum artrita reumatoid─â ┼či scleroza multipl─â.

├Än cazul persoanelor fum─âtoare, vindecarea este mai greoaie, unul dintre motive fiind faptul c─â nicotina ├«ngusteaz─â vasele de s├ónge, prin urmare oxigenul ┼či substan┼úele nutritive ajung mai greu la ┼úesuturi. De aceea, ┼či riscul de apari┼úie a infec┼úiilor dup─â r─âni sau opera┼úii este mai mare.

Tigarile creează dependenţă

Nicotina produce modific─âri la nivelul creierului, care induc dependen┼ú─â, asociind fumatul cu activit─â┼úile pl─âcute. ÔÇ×Nicotina este un drog care produce ambele tipuri de dependen┼ú─â, fiziologic─â ┼či comportamental─â.

Dependen┼úa fiziologic─â se petrece la nivel molecular ┼či, din cauza ei, se produce sindromul de sevraj. Dar, de┼či sindromul de sevraj poate fi nepl─âcut, el dureaz─â ├«n jur de o lun─â, apoi dispare definitiv, dac─â nu ne reapuc─âm de fumat.

Dependen┼úa comportamental─â este de durat─â mult mai lung─â ┼či are un mecanism la nivel cerebral, organic. Pe scurt, nicotina stimuleaz─â activitatea unei zone din creierul nostru profund, vechi, ┬źanimalic┬╗ÔÇť, explic─â dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihiatrie.

Fumatul scade fertilitatea

At├ót femeile, c├ót ┼či b─ârba┼úii care fumeaz─â se pot confrunta cu probleme de fertilitate. Studiile arat─â c─â fertilitatea fum─âtoarelor scade cu 15% p├ón─â la 40%.

De asemenea, ┼či ┼čansele de reu┼čit─â ale feriliz─ârii in vitro sunt mai mici la fum─âtoare ┼či tot ├«n cazul lor, menopauza se poate instala cu 2 ani mai devreme. ├Än ceea ce-i prive┼čte pe b─ârba┼úi, tutunul le afecteaz─â mobilitatea ┼či num─ârul spermatozoizilor, favoriz├ónd ┼či apari┼úia disfunc┼úiilor erectile.

Fumatul cauzeaz─â probleme dentare

Nu doar ├«ng─âlbenirea din┼úilor este pus─â pe seama fumatului. Tabagismul este asociat cu diverse patologii gingivale ┼či parodontale frecvente, fum─âtorii av├ónd un risc de 7 ori mai mare de a fi diagnostica┼úi cu astfel de probleme.

Iar c├ónd exist─â ┼či o igien─â oral─â deficitar─â, fumatul creeaz─â un teren propice pentru apari┼úia gingivitei, parodontozei ┼či a cancerului oral (3 din 4 persoane cu aceast─â ultim─â boal─â este fum─âtoare).

Fumatul produce riduri

Pielea fum─âtorilor se rideaz─â mai repede, iar efectele sunt mai pronun┼úate ├«n cazul femeilor. Amploarea efectelor ┼úig─ârilor asupra pielii depinde de v├órst─â ┼či de num─ârul de ┼úig─âri fumate pe zi.

Totodat─â, pielea fum─âtorilor are nuan┼úe gri, din cauza vasoconstric┼úiei. Acest lucru ├«nseamn─â c─â pielea prime┼čte mai pu┼úin oxigen ┼či substan┼úe nutritive. Sunt afectate ┼či colagenul ┼či elastina, proteine care confer─â elasticitate ┼či fermitate ┼úesutului cutanat.

Din cele aproximativ 4.000 de chimicale conţinute de ţigări, peste 50 sunt cancerigene.

AMONIACUL ÔÇô compus folosit ├«n produsele de cur─â┼úenie.

ACETONA ÔÇô substan┼ú─â prezent─â ├«n lacul de unghii.

MONOXIDUL DE CARBON ÔÇô gaz toxic, care priveaz─â corpul de oxigen.

FORMALDEHID─é ÔÇô este folosit─â, printre altele, la conservarea cadavrelor.

METANOL ÔÇô utilizat pe scar─â larg─â ├«n industrie.

GUDRON ÔÇô compus de culoare ├«nchis─â, folosit la construc┼úia drumurilor ┼či ├«n industria chimic─â; are ac┼úiune cancerigen─â. O persoan─â care fumeaz─â zilnic un pachet de ┼úig─âri absoarbe anual echivalentul unei ce┼čti de gudron.

ARSENIC ÔÇô element toxic, folosit ca otrav─â pentru ┼čoareci.

BUTAN ÔÇô combustibil prezent, printre altele, ├«n gazul de brichet─â.

CADMIU ÔÇô metal greu, care intr─â ├«n compozi┼úia bateriilor.

DDT ÔÇô insecticid interzis.

NICOTINA ÔÇô substan┼ú─â toxic─â utilizat─â ┼či ca erbicid sau insecticid.

POLONIUL 210 ÔÇô element radioactiv cancerigen.

Cei mai afecta┼úi de fumatul pasiv sunt copiii. Efectele negative ├«┼či pot face sim┼úit─â prezen┼úa ├«nc─â din via┼úa uterin─â, substan┼úele nocive din ┼úig─âri put├ónd traversa placenta.

Copiii cu mame fum─âtoare pot avea retard de cre┼čtere ┼či greutate mai mic─â la na┼čtere. S-a observat c─â la micu┼úii ai c─âror mame au fumat ├«n timpul sarcinii s-au produs muta┼úii genetice implicate ├«n apari┼úia cancerului. Fumul de ┼úigar─â irit─â ochii copilului, nasul ┼či g├ótul ┼či duce la deteriorarea func┼úiei pulmonare, cresc├ónd riscul de infec┼úii, precum pneumonia, bron┼čita ┼či rinofaringita.

Rom├ónia este o ┼úar─â unde expunerea este extrem de mare ┼či unde fum─âtorul pasiv suport─â foarte multe consecin┼úe, a┼ča cum arat─â ultimul Eurobarometru 2015.

Cea mai clasic─â expunere nevinovat─â este a f─âtului provenind de la o gravid─â fum─âtoare. Riscurile sunt: avorturi, na┼čteri premature, fe┼úi mor┼úi, greutate mic─â la na┼čtere, malforma┼úii.

Dacă se fumează în locuinţă, copiii fac infecţii repetate, cresc mai greu în înălţime, fac crize de astm, iar riscul de moarte subită în timpul nopţii este mai mare. Pentru adulţii fumători pasivi, probabilitatea de a face o boală similară cu cea a fumătorului activ este cu 30-50% mai mare decât a nefumătorului.