Care sunt semnele care prevestesc infarctul

1 2 jpg jpeg

Un infarct se poate produce ├«n orice moment al zilei. Uneori are loc brusc, f─âr─â ÔÇ×avertiz─âriÔÇť, alteori semnele prevestitoare apar cu c├óteva ore, zile sau s─âpt─âm├óni ├«nainte.

Unele studii au ar─âtat c─â probabilitatea de apari┼úie a infarctului este cu 40% mai mare ├«n prima parte a zilei, ├«ntre orele 06.00 ┼či 12.00. Acest lucru are leg─âtur─â cu modific─ârile fiziologice care se produc ├«n acest interval orar.

De asemenea, studiile au ar─âtat ┼či c─â atacul de cord produs diminea┼úa este mai agresiv ┼či c─â leziunile produse la nivelul inimii sunt cu 20% mai mari. Senza┼úia de ghear─â ├«n piept, semnal de alarm─â Simptomul clasic al infarctului este durerea ├«n piept (angina pectoral─â). Unele persoane o descriu ca o ap─âsare intens─â, ├«n spatele sternului, resim┼úit─â ca o ghear─â, ca o sfredelire, ├«n┼úep─âtur─â, lovitur─â de cu┼úit sau ca o greutate.

Durerea poate iradia sau nu c─âtre bra┼úe, um─âr, abdomen sau g├ót. Durata acestui disconfort poate fi ├«ntre 20 de minute ┼či c├óteva ore ┼či nu cedeaz─â la administrarea de nitroglicerin─â sublingual (se iau 3 tablete la 5 minute). La unele persoane, durerea este declan┼čat─â de stres, efort fizic intens, expunere la frig sau de o mas─â consistent─â.

Pot fi, de asemenea, puse pe seama infarctului, sl─âbiciunea ap─ârut─â brusc, senza┼úia acut─â de lips─â de aer sau sufocarea (├«n absen┼úa efortului fizic), transpira┼úiile reci, pierderea cuno┼čtin┼úei ┼či ame┼úelile.

Este posibil ca atacul de cord s─â fie precedat ┼či de simptome de ordin digestiv ÔÇô grea┼ú─â, v─ârs─âturi sau durere ÔÇô care pot ├«ngreuna diagnosticul.

Disfunc┼úiile erectile, pulsul rapid ┼či neregulat, precum ┼či umflarea picioarelor ┼či starea de r─âu inexplicabil sunt alte manifest─âri care pot preceda un infarct.

Semnele infarctului la femei pot fi diferite de cele ap─ârute la b─ârba┼úi. Adesea, la ele, infarctul poate fi precedat de o jen─â respiratorie brusc─â ┼či nea┼čteptat─â.

De asemenea, nu trebuie neglijate anxietatea, insomnia ┼či oboseala neobi┼čnuit─â ┼či persistent─â. ┼×i angina pectoral─â poate avea particularit─â┼úi ├«n func┼úie de sexe. De regul─â, b─ârba┼úii resimt durerea ca o presiune, iar femeile pot avea senza┼úia de arsur─â ├«n piept.

La unele persoane, infarctul poate fi silenţios, adică nu este precedat de niciun fel de manifestări de ordin fizic. Această situaţie este întâlnită mai ales la cei cu diabet zaharat, la care este prezentă neuropatia, adică afectarea sistemului nervos, care perturbă capacitatea de a simţi durerea. În acest caz, prezenţa infarctului este confirmată prin analizele specifice (electrocardiogramă).

Simptomul tipic al infarctului miocardic este durere toracic─â anterioar─â intens─â, cu caracter constrictiv (de ghear─â), cu durat─â mare (peste 15 minute, merg├ónd p├ón─â la c├óteva ore), care nu cedeaz─â la administrarea de nitroglicerin─â ┼či iradiaz─â caracteristic ├«n um─ârul ┼či bra┼úul st├óng, regiunea anterioar─â a g├ótului sau mandibul─â.

Infarctul miocardic atipic se poate manifesta prin absen┼úa total─â a durerii toracice ori durere moderat─â sau u┼čoar─â, prin senza┼úie de sufocare, palpita┼úii, stare de le┼čin, transpira┼úii, grea┼ú─â, dureri abdominale. Uneori, infarctul poate fi silen┼úios (pacientul afl─â ├«n cursul unui control ulterior c─â l-a avut).